Page 4 - 1913-38

Pag. 548. C O S I N Z E A N A Nr. 38.

Bulgaria să nu aştepte nici un ban din
partea Franţei“.
Paris-Journal, e tot aşa de ca­
tegoric:
„Bulgarul are nevoe de bani; el s’a
adresat la Viena unde banii sunt puţini,
şi acum cere la Paris, unde aurul e a-
bundent.
Ei bine! nu! ne e imposibil să dăm
un ban Bulgarului, atâta vreme cât el nu
va fi înfrânat cum trebue, de poliţia con­
trolului european“.
Vedeţi cât de puţin samănă pa-
sagiile de mai sus, cu articolele
pline de simpatie, de prietenie şi
de admiraţie prin cari presa pari­
ziană îi îndeamnă pe capitaliştii
francezi de a-şi plasă capitalurile
în întreprinderi româneşti. Dar Bul­
Dela serbările Asociaţiunii în Orăştie: Aşteptarea oaspeţilor înaintea portalului, garia nu e România, vai! Sălbătă­
sâmbătă, când a spsit comitetul central din Sibiiu. cite nemaipomenite pe cari soldaţii
dinand se află la Paris. Ei bat din tele caracteristice pe cari le veţi regelui Ferdinand le-au săvârşit în
uşă în uşă, cer audienţe la miniştri, ceti: cursul războiului balcanic, au ins­
colindă băncile, darînzadar. Franţa, L’Aurore, scrie: pirat lumei civilizate oroare şi des-
bogata Franţă, le refuză orice spri­ „Finanţele franceze vor refuză de sigur gust. Oroarea şi desgustul acesta
jin. Şi sub refuzul ei politicos, Bul­ să contribuiască la realizarea proectelor se traduce acum în fapte de ordin
bulgăreşti, cari ar compromite încă odată practic. Europa refuză Bulgariei
garii au prins desigur oroarea pe pacea lumei, şi odată cu dânsa, dezvoltarea
care grozăviile comise de ei în re­ afacerilor comerciale şi industriale ale Eu­ orice ajutor bănesc. Victimele schin­
ropei“. giuite de barbarii Balcanilor pe
centul război, o inspiră acestei na­
ţiuni. în ziarul L’Eclair, găsim: câmpiile Traciei şi aiurea se răs-
Presa franceză însă, e mai sin­ „O pace foarte penibilă ne-a dat numai bună. Să nu tăgăduim existenţa
o odihnă provizorie, deoarece ţarul Bul­ unei justiţii imenente. Ea se mani­
ceră. Ea nu se jenează să spună garilor s’a dedat numai decât la cuvântări
adevărul. Şi adevărul acesta e că puţin liniştitoare, învitându-şi soldaţii să festează în aceste clipe. în vreme
se pregătească din nou, pentru a com­ ce eu scriu si în ziua când veţi
Bulgaria inspiră Francezilor o în­ plectă într'o zi sarcina glorioasă pe care y y
credere mediocră. Să nu se conteste au întreprins’o. în vremea asta Grecia şi ceti aceste rânduri, trimişii Bulgari
Serbia, sub egida României, schiţează şi
influenţa morală pe care faptele ele o a doua ligă împotriva proectelor de în Franţa, îsi vor urmă fără folos,
unui popor le exerciază astăzi şi revanşă ale Bulgariei. apelurile pe lângă cercurile finan-
asupra stărei lui economice. Cruzi­
mile pe cari le-au săvârşit Bulgarii
mai deunăzi, se întorc acum împo­
triva lor. Această ţară sărăcită, a-
cest neam istovit de un război în­
delungat nu aud astăzi nici un ac­
cent simpatic de nicăiri. Şi poate
că i-ar fi indiferent Bulgariei dacă
Europa ar lăudâ-o sau dacă ar re­
probă-o numai în mod platonic;
dar reprobarea Europei atrage după
sine si refuzul concursului financiar.
y
Şi lucrul acesta e grozav.
Să vedem, de curiozitate, cari
sunt părerile presei franceze relative
le cererile de împrumut ale Bulga­
riei. Să spicuesc în cele trei ziare
mai jos însemnate, şi pe cari le-am
Dela serbările Asociaţiunii în Orăştie: Lumea aşteaptă sosirea conductului etno­
ales din pricina cunoscutelor lor grafic pe strada principală, care duce înspre piaţ. La conductul etnografic au luat
legături cu înaltele cercuri finan­ parte cam 5—6 mii de ţărani din împrejurimi şi vreo 3—4 mii privitori. Acest
conduct, aranjat de d. Nicolae Branga, funcţionar la „Ardeleana“, a fost cel mai
ciare şi politice ale Franţei — no­ frumos punct al serbărilor din Orăştie.