Page 2 - 1913-39
P. 2
Pag. 562. C O S I N Z E A N A N r . 3 9 .
N u m a i c u o p l ă m â n ă Un ziarist japonez la curtea re
gală română.
răsuflăm, — atunci când în ju nând numai o plămână, acea „Cât de norocoasă poate
rul unui aşezământ cultural sta e totodată şi o recunoa să fie ţara, care are ast
mare, ca şi „Asociaţiunea“, am ştere a răului, că aceste aşe fel de Domnitori!
Sch. Chiba.
ştiut atrage şi am ştiut face s’o zăminte prea lucrează unilate
îmbrăţişeze, numai inteliginţa, ral : sau numai pentru inteli Ziaristul japonez, Schucho Chiba,
iar poporul nu!, — a spus dl ginţă sau numai pentru popor, care de-o vreme încoace face călă
torii de studiu prin Europa, s’a pre
Dr. Vaier Moldovan în adu şi atunci plămână asta răsuflă, zentat zilele acestea la Curtea re
narea- dela Orăştie. pe când ceealaltă stă pe loc gală română din Sinaia, unde a ţi
Iar despre omul care ră ori abia mişcă. nut o conferenţă în faţa Suverani
suflă numai cu o plămână, cine încherea firească din ace lor despre Japonia şi Japonezi. A
fost primit de Maj. Lor Regale cu
nu înţelege că o duce slab de ste constatări, trebue să o tragă multă amabilitate. Asupra ziaristului,
tot cu sănătatea; uşor poate că conducătorii acelora, cari să-şi foarte cult, din depărtatul Orient, ţara
dea în — oftică, şi vai de zi îndrumeze pentru viitor lucra şi curtea românească a făcut o im
lele lui, în viitor. rea lor aşa fel, ca să pună in presie strălucită. Şi d. Sch. Chiba,
i care a fost oaspele multor domni
Dacă noi am vedea, că po mişcare şi plămână cea negli- tori din Europa, îşi publică impre
porul nostru numai în „Aso- gată până acum a organis siile în ziarele străine, impresii, cari
ciaţiune“ răsuflă, vorba dlui mului lor, — făcând toate cele resfrâng asupra Curţii române o
Moldovan, numai cu o plămână, de lipsă pentru trezirea inte glorioasă aureolă.
încă n’am zice nimic, am spune: resului ei faţă cu organismul în — Am sosit la Sinaia — scrie
va da Dumnezeu mai bine şi care e chemată a lucra şi ea, ziaristul japonez — şi am fost găz
duit la palat. Sunt japonez şi este
aci; dacă încolo e deja bine dându-i viaţă! în mine un simţământ supra-pă-
peste tot locul, ne vom întrămâ „Asociaţiunea“ noastră a mântesc de respect faţă de capetele
noi şi aci, şi vom fi apoi lei- făcut pân’acum lucruri aşa de încoronate. De aceea mă stăpâneşte
paralei. frumoase pentru „plămână cea o frică mare şi aproape îmi aud
Dar avem durerea a băga domnească“, înfiinţând şcoala bătăile inimei, când stau în faţa re
gelui şi a reginei, ca să-mi încep
de seamă, că nu stâm mai stră de fete, edând Enciclopedia, conferenţă despre Japonia. Dar, când
lucit nici în alte aşezăminte ale întemeind Muzeul National, — rostesc întâiul cuvânt... şi văd fi
organizmului nostru naţional! să pornească acum mari lucrări gura maiestoasă şi blândă a Car
Şi celelalte, cele mai multe cari se bucure şi massele largi men Sylvei, îmi dispare tremurul
sunt înfiinţate pentru a cuprinde ale poporului, aşa cum prin lu deodată. Am vorbit un ceas şi ju
mătate. După conferenţă, regina m’a
şi inteliginţă şi popor, fiind de crările ei amintite mai sus, a bu agrăit cu blândeţă, zicându-mi:
folos şi unora şi altora, lu curat păturile inteligente şi le-a — Te rog, vină mai aproape.
crând la contopirea şi concreş- pus în mişcare, înduplecân- Apoi spune japonezul, cu câtă
terea poporului cu a inteligen du-le la jertfe pentru „Aso- căldură s’a întreţinut regina poetă
ţei sale într’un trup naţional ciaţiune“. — Atunci vom a- cu dânsul. Carmen Sylva ştie multe
viguros, deplin sănătos, răzbi- junge în scurtă vreme a vedea despre Japonia, cunoaşte bine pe
tor aşa, mână în mână, îna şi plămână a doua, încă cea Lafcadio Hear şi recitează chiar o
mică poezie japoneză.
inte pe toate căile vieţii ! — mai mare, răsuflând voinică, „Asagando ni Tyukube, tararele
Dar multe din aceste aşeze- dătătoare de viaţă, în organis Morai Midzu“.
minte merg abia şchiopătând, mul întins al Asociaţiunii. A- E vorba aici despre floarea, care
mai mult târându-se, pe dru vem toată nădejdea că Con s’a căţărat pe vas şi Japoneza, de
mul chemării lor, tocmai din ducerea de azi a Asociaţiunii dragul ei, mai bine împrumută altul
pricina că prea răsuflă şi una ne va procură în curând bu dela vecină, decât să-i turbure în
şi alta, numai cu o plămână/, curia de a auzi din rapoartele florirea...
—
Regele Carol e de 74 ani,
(unii zic : şi aceea ofticoasă!..), ei, că — aşa este acum! dar nu pare atât de în vârstă, e
prea razimă numai pe popor Şi aşa să fie în toate aşe- vioi şi tânăr în mişcări. Regina E-
ori numai pe inteliginţă, pe zemintele noastre obşteşti, — lisabeta îmi reaminteşte pe marea
când fiecare are trebuinţă de a- dacă e se credem cu tot te regină Victoria a Angliei. Simţeam,
mândouâ, pentru a funcţiona meiul în „viitorul nostru de afîându-mă în faţă maiestoasei fe
deplin viguroasă. aur!...“ mei, că trebue să fie iubită de toţi.
Cât de norocoasă trebue să fie tara,
Iar dacă se recunoaşte că care are astfel de Domnitori!
în viaţa aşezemintelor noastre — într’adevăr, mă cuprinde o
obşteşti prea să simte funcţio mare întristare, trebuind să amin-
