Page 3 - 1913-39

N r . 3 9 . - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - C O S 1 N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Pag. 563.

linare (lampaşe) cari slujesc după
cât se pare să atragă o mulţime
de animale mici cari năvălesc în
gura mare, deschisă, a animalului.
Dacă lumina soarelui nu pătrunde
în fundul mărei, se vede că vieaţa
îşi face rost de lumina care-i lip­
seşte, o lumină însă mai puţin dis­
trugătoare decât lumina soarelui. în
această privinţă cercetătorii fundu­
rilor mărilor au scos la iveală mi­
nuni nebănuite, animale cu ramuri
ca şi plantele, cari răspândesc o
lumină minunată în locurile unde
lumina soarelui nu pătrunde. S’au
descoperit şi peşti cu ochi luminoşi.
în adâncurile lacurilor mari se
găsesc de asemenea fiinţe, cari tră-
Din calea lui Vlaicu... Valea-Prahovei. Şoseaua pe linia Azuga-Predeal, esc în întunerecul cel mai mare şi
calea pe care avea s’o facă, zburând pe de-asupra ei, Vlaicu spre
Braşov, fiind mai p.iţin accidentală, deşi cu niţel încunjur, spre Braşov. sunt lipsite cu totul de organele
vederii.
esc, că ochii reginei sunt atât de mijloace pentru a se pune la adă­ Dacă animalele de mare au fu­
slăbiţi. Vede numai cu mare greu­ post de înrâurirea vătămătoare, ni­ git în adâncimile întunecoase ale
tate, ceeace însă nu se prea poate micitoare, a luminei, decât de a fugi
observă, fiindcă se bucură altfel apelor, animalele de pe uscat au
de-o sănătate înfloritoare. Distinsa de dânsa, ducându-se să trăiască fugit adeseori în peşteri. Acî se gă­
regină a fost atât de amabilă, încât în întunerec! sesc păianjeni şi numeroase insecte
mi-a dat cinci tomuri din operele Mai întâi un mare număr de cari nu pot suferi căldura şi lumina
sale, scriind cu mâna proprie ur­ fiinţe cari trăiau pe ma­
mătoarea dedicaţie: Vieaţa noastră
e o continuare. lurile mărilor în vremu­
La conferenţă a fost de faţă şi rile de demult, s’au sco-
prim-ministrul Maiorescu, împreună borât în adâncimile ape­
cu alţi oaspeţi distinşi. Regele Ca- lor, unde razele soarelui
rol a decorat pe ziaristul Chiba cu nu pătrund deloc. Felu­
ordinul „Coroana României“. rite cercetări au scos la
Fericită ţară, cu astfel de dom­ iveală acest soiu de vie­
nitorii, — zicem şi noi. Şi vechea
noastră mândrie se întăreşte şi mai ţuitoare din fundul mării,
mult, cu recunoaşterea ce vine din multă vreme nebănuite
partea acelui străin interesant, (al) încă. Multe din aceste a-
□ □ □ nimale sunt soiuri foarte
vechi, cari trăiau odată a-
Lumina şi vieaţa. fară, pe malurile mărilor,
— Nu toate animalele iubesc lumina! — în adâncimile cele mari,
Mare număr din ele fug de lumină, nepu- unde împrejurările de vi­
tându-o suferi! — Nici plantelor nu le
place întru toate lumina — Din tainele aţă nu se schimbă, ele
mari ale naturii. au încetat a se mai des-
Vieaţa nu s’ar putea închipui voltâ, şi s’au dedat nu­
fără lumină. Se ştie doar că plan­ mai cu aceste noui îm­
tele îşi scot din razele soarelui pu­ prejurări. Picioarele li s’au
terea de lipsă pentru traiul lor, cum lungit foarte mult şi s’au
şi pentru fabricarea materiilor, cu acoperit cu peri simţitori
cari se nutresc animalele la rândul la orice atingere. Aceşti
lor. Totuş este destul de uşor să din urmă înlocuesc ochii
arătăm, că razele soarelui au o în­ cari, fie că pier, fie că Gepii Mari şi Mici. Sunt cele mai înalte două piscuri
râurire vătămătoare asupra mate­ se prefac în un fel de în spinarea de munţi ai Caraimanului în Carpaţi. Ei în­
chid calea între Câmpina şi Azuga, ca doi urieşi ce stau
riei vii. organe (membre, mădu­ cu capul în nori, privind în jur de ei şi în jos peste
Multe animale nu au găsit alte lare) luminoase, nişte fe­ toată romantica vale.