Page 4 - 1913-39

Pag. 564. C O S I N Z E A N A Nr. 39.

părăseşte nici odată fun­ Moliile, unii melci fără găoace, dacă
dul bălţii. De se întâmplă sunt puse într’o cutie închisă bine
să-l punem în atingere cu şi dacă numai într’un punct se lasă
lumină, se adună îndată, un mic loc deschis, prin care să
se face rotund şi se în­ treacă lumina, ei se îndreaptă cătră
fundă în nămol. acest punct. Astfel se tălmăceşte
Se vede aceasta de­ cum fluturii de noapte, cari se as­
stul de des şi la animale cund ziua în locurile cele mai în­
mai mari. Dacă punem tunecoase, la sosirea nopţii, cu a-
nişte melci într’un loc în­ prinsul luminelor, năvălesc împreju­
chis, aceştia nu întârzie rul lor, lucru ce se întâmplă cu o
de a se grămădi în păr­ mulţime de insecte de noapte, cari
ţile cele mai întunecoase. îşi ard aripele sau îşi găsesc moar­
Pe malul mării trăesc a- tea în astfel de împrejurări.
semenea un fel de melci. S’ar părea că lumina îşi are
Se întâmplă uneori că a- partea sa bună în creşterea plan­
ceştia sunt lipsiţi cu totul telor. în adevăr, arborii cari ating
de apă şi atunci se strâng înălţimile cele mai mari şi cresc
în învălişul lor, prin ur­ cei mai repede, sunt acei din ţările
mare la adăpost de lu­ călduroase. învăţaţii însă au băgat
mină; însă dacă se ia un de seamă, că creşterea aceasta nu
oarecare număr din a- se petrece deloc în timpul zilei şi
ceste fiinţe şi se duc la că arborii cresc mai mult în timpul
o depărtare de câţiva me­ nopţii, mulţumită faptului, că căl­
„Urlătoarea“, minunată cataractă în Bucegi. Pe vârful tri într’un loc umed nisi­ dura şi întunerecul, cari ajută în
Bucegilor, de-asupra acestei Urlătoare, se află un ad­ pos, în urma umezelei ele adevăr la creştere, se găsesc în a-
mirabil platou de aterizare pentru zburători. Dacă Vlaicu
apucă delà Sinaia spre Fărneşti — Sibiiu direct, trebuiă îşi reiau mişcarea şi se ceste ţări la un loc în timpul nopţii.
să treacă peste Bucegi, peste platoul din vârful lor. îndreaptă toate cătră lo­ Deci e greşit a crede, că lumina
Munţii Bucegi au o înălţime de 3600 metri. In vârful
lor să va înfiinţa cu timpul staţie de aterizare pentru cul cu umbră. Nimica nu ajută creşterea plantelor.
zburători, căci e plăcere a te da acolo jos şi a gustă le împiedecă să-şi schim­ O încercare foarte uşoară ne
admirabila privelişte ce ţi se desfăşoară sub ochi a-
supra depărtărilor. be drumul, nici piedecile arată destul de bine acest lucru:
ce le întâlnesc în cale. dacă punem o plantă în creştere
soarelui. Un oarecare număr din Astfel, cea mai mare parte din înfr’o cutie, în care se află numai
aceste animale au orbit, dar ade­ animale fug de lumină. Dar aceasta o deschizătură de o parte, planta
seori abia sunt schimbate, căci îna­ nu se poate spune despre toate. se îndoaie înspre această deschi-
inte de a se retrage în peşteri, ele
căutau întunerecul sub piefri sau în
crepăturile pământului.
Dacă multe fiinje trăesc în întu­
nerecul cel mai mare, cea mai mare
parte trăesc pe rând la lumină şi
la întunerec. Animalele ioarte ade­
seori în timpul zilei se ascund sub
pietri, în muşchiu, la adăpostul frun­
zişului arborilor, sub scoarţă, şi ies
numai când vine noaptea. Dacă a-
ceste fiinţe, cari îşi petrec vieaţa
numai la întunerec, se găsesc din
întâmplare puse la o lumină prea
vie, ele se feresc de dânsa. Vom
arătâ acî câteva pilde în această
privinţă.
Pe fundul bălţilor trăeşte un ani­
mal mărunt, un fel de gogoloş mic de
materie vie, ascuns pe jumătate în O stână pe Clăbucel, unul din puţinele locuri potrivite pentru aterizare for­
măi. Corpul său, destul de tare, nu ţată în Carpaţi, la 1400 metri înălţime.