Page 5 - 1913-39
P. 5
N r . 3 9 . C O S I N Z E A N A Pag. 565.
zicătoarea, că: „acolo unde a adunat datele din numărătoarele
întră soarele, nu întră doc cele mai noui, şi le-a pus lângă
torul“. în natură, aerul şi olaltă. Şi-a ales ca cheie de soco
soarele sunt luptători pu teală cifra căsătoriilor noui. Căci
ternici întru nimicirea bac unde-s căsătoriile multe, acolo si
teriilor. în toate zilele ei ni naşterile de copii sunt mai bogate,
micesc un număr neînchi acolo poporul sporeşte în chip fi
puit de mare de bacterii pri resc în măsură mai însemnată. Şi
cinuitoare de boli, nu nu iaca ce i-au arătat aceste numă
mai în aer şi pe pământ, rători :
dar şi în apă, bineînţeles în România tot pe lO'OOO lo
numai până la locul unde cuitori se vin 210 căsătorii noui
pătrund razele binefăcătoare într’un an.
ale soarelui. T. L. B. în Sârbia se vin . 206.
în Bulgaria numai 185.
□ □ □
în Grecia . . .184.
in ce măsură cresc statele din A Turciei statistică nu e ară
tată, întâi fiindcă nu se prea face
Balcani, prin sporul natural.
în Turcia, a doua fiind foarte ne
Azi, când lumea îşi are sigură.
încă privirile aţintite asu Din asta reese, că România stă
pra statelor nou formate, în fruntea ţărilor sale vecine, şi în
nou rânduite în Balcani, si privinţa asta. Ea va creşte mai tare
dupăce puterea braţelor lor decât toate şi ca spor de locuitori.
în războaie, putinţa de a se Dacă azi ea are mai mulţi locuitori
Şoseaua Timişului, pe linia Predeal-Braşov. Toată 1
valea e acoperită de păduri fără luminişuri, fără întinde ca cuceritoare, e (7 milioane 500.000, faţă de 5 /* mi
poene, cu brazi înalţi, păduri netăiate. O nenoro cunoscută lumii, — e intere lioane, 5 şi 4. cât au vecinele sale
cire ar fi în aceste părţi foarte primejdioasă pen
tru zburători. sant a cunoaşte şi aceea, din josul Dunării), apoi ea va ră
că, prin sporul firesc al lo mânea în fruntea lor, ba le va tot
dere şi aceasta urmează din faptul, cuitorilor lor, care stat ce viitor de întrece cu măsură, şi prin sporul
că partea luminată a trunchiului mărire făgădueşte, ca poporaţiune, firesc al cetăţenilor săi.
creşte mai încet decât faja contrară. ca mulţime de locuitori ? Acelaş statistician arată, că şi
Lumina omoară. Multe fiinţe vii Statisticianul francez Ed. Thezi ca număr de copii, ca naşteri, Ro-
puse mai multă sau mai puţină
vreme la lumină, mor! Nimic nu e
mai păgubitor, decât dacă le aşe
zăm la razele soarelui. Dacă se pun
ie pildă ouă de broască la soare,
iesvoltarea de mai pe urmă poate
5ă fie turburată, şi mormotocii cari
/or ieşi din ele, mor mai degrabă
iecât ceilalţi.
Lumina are însă o înrâurire nimi-
:itoare mai ales asupra bacterii-
or, microbilor, a acelor fiinţe mici,
:ari sunt pricina celor mai multe
>oale cari bântuesc omenirea. Câ-
eva ceasuri în bătaia soarelui şi
»acteriile, duşmanii cei mai aprigi
ii omului, se prăpădesc. Se înţelege
işor însemnătatea acestui fapt. Pen
ii a nimici germenii aducători de
•oale din odăi, ajungea deschide cât Predealul, drăguţul oraş de viile, cari de cari mai frumoase. Prin acest punct
voiâ Vlaicu să treacă în Ardeal, venind la Braşov. Doar cel din urmă salut
e des şi cât mai largi cu putinţă fe- al lui, spus pretinilor Magnani şi Silişteanu, cari i-au zis când s’a despărţit
de ei dincoace de Ploeşti: „La revedere în Braşov“, — a fost: „La Hotel
zstrile, lăsând să vie în casă aer
Continental..." Cel din urmă salut al lui, fără să bănuiască că nu va ajunge
i soare! E cunoscută doar de toţi să vadă nici Predealul, decum Braşovul şi hotelul Continental...
