Page 7 - 1913-39

N r . 3 9 . C O S I N Z E A N A Pag. 567.

mos ca o minune. Ce ochi şi ce mâneşti, ale unui artist cu inimă şi apoi la Buc a doua zi, înaintea unei
mustecioară, Doamne! Bărbaţii îşi cu simţire românească. comisiuni militare. Pegoud s’a înălţat
băteau joc de dânsul şi se sileau In numărul viitor al revistei noa­ întâiaşi dată până la 1000 m., apoi a
plecat maşina cu capul spre pământ
din răsputeri să-l trântească. Dar în stre credem să putem vorbi mai a- din ce în ce mai mult până a ajuns
mănunţit despre această expoziţie,
ziua alegerii, candidatul Belford, fru­ dând şi mai multe reproduceri. cu coada în sus. Pe urmă s’a ră­
mosul Belford, purtat în triumf de * sturnat cu roatele în sus şi în acea­
femei, a fost declarat ales cu o ma­ (S rug are cafră cetitori. stă stare a zburat mai întâi ca 40
joritate covârşitoare! m., iar a doua zi vreo 500 m. Pe­
— Ofert de abonament. — goud era cu capul spre pământ,
— Sunt sigur, Doamnă, că tot căci erâ legat bine în scaun, de nu
Belford reprezintă cercul Canterburg Administraţia revistei noastre, puteâ să cadă. Pe urmă s’a întors
ji acum“ — se complimentează zia­ mulţumitoare onoratului public ceti­ încet din nou în starea obicinuită.
tor românesc pentru spriginul ce i-a
ristul. dat şi interesul ce-i arată, — şi Va să zică maşinile zboară nu
„O, nu! S’a dovedit că era pros- năzuind a introduce in tot mai numai în starea lor regulată, obici­
tuţ, săracu, ca lemnu. Şi l-au aban­ multe familii române această revistă, nuită, ci chiar şi cu roatele în sus!
Pegoud istoriseşte, că în timpul
donat însufleţltele lui partizane de mai izgonind ta cele reviste străine când zbură cu capul spre pământ
dtă dată. de acest fel, cari prea sau cuibărit în se simţiâ foarte bine, fără cea mai
* multe case româneşti, — s’a hotărât
a da pe aceste din urmă trei luni mică stângenire. Ba la data din urmă
P.S. Eu am cetit această con- ale anului de fată, revista „Cosin- îi picură benzină pe cap şi zice că-i
/orbire în ziarele străine, dar nu-mi zeana“, ca de probă, părea, că se află la o frizerie şi că
>rea vine să o cred. Mai ales, că l-a răcorit bine pe cap.
îu sunt mare aderent al drepturilor cu numai 1 cor. 80 fii. *
emeieşti. Până oi putea să-mi cu­ tuturor acelor ce ar dori a întră acum Mintea găinii. Cunoaşteţi doar
ceresc... o sufragetă! Sandu. ca abonaţi noui la revista noastră. vorba aceea „N ai minte nici cât
un puiu de găină!“ In vremece se
înţelege ori-cine, că cu cele 1 cor. caută azi a se dovedi, că şi plantele
80 fii. nu ne e plătită în trei luni dau semne de pricepere, un învăţat
nici hârtia şi posta. Oferim totuş aşa a crezut de cuviinţă să adune probe,
GÂNDURI MĂRUNTE de ieftin revista, ca să dăm prilej şi că la o găină nici vorbă nu poate
cărturarilor noştri celor mai modeşti fi de o pricepere mai mare. Cea
Pânzele pictorului Smigelschi în stările lor materiale, a putea ţi­ mai ciudată din apucăturile găinii e,
expuse la Budapesta. Anul trecut, nea cel puţin 3 luni de zile revista în adevăr, clocitul în cuibare goale.
n Noemvrie, a răposat într’un sa- noastră, ca de probă, la casa lor. Când cade cloşcă, ea „cloceşte“
iator din Budapesta, un mare ar- Pe abonaţii noştri vechi şi pe ce­ pe-aci ’ncolea şi nu se sinchiseşte
ist al neamului nostru: pictorul Oc- titorii noştri peste tot, îi rugăm stă­ deloc dacă în cuibar sunt sau nu
avian Smigelschi, cel mai meşter ruitor, să îndemne pe cât mai mulţi sunt nouă. Altele stau adesea lângă
ugrav de biserici al Ardealului, ce a întră ca abonaţi de probă la „Co- câte o clocă de astea, şi clocesc
’a ivit până acuma. Trupul lui o- sinzeana“ pe aceste din urmă 3 luni împreună, de bună seama fără de
lihneşte la Blaj, alături de Bunea de zile, trimităndu-ne neînsemnata nici un rost. De multe-ori lasă cui­
i alţi aleşi, plâns de-o văduvă ne- sună de cor. 1‘80. — Mulţumim îna­ barul cu ouă pentru un altul gol,
îângăiată şi de mai mulţi orfani inte tuturor celorce nu vor trece cu ve­ dar care are mai multe... paie şi e
îititei. Cercurile artistice ungureşti, derea rugămintea noastră şi ne vor mai uşor de ajuns la el. Când e să
ari l’au preţuit mult pe răposatul câştigă abonaţi — făcând prin asta crească puii, ea aleargă cât poate
i l’au ajutorat chiar, au stăruit mult cea mai bună slujbă înseşi cui tu­ prin curte şi nu se uită deloc dacă
a pânzele rămase de artist să fie rei române, care prin astfel de puii se ţin de ea sau nu.
xpuse în toamna asta la Budapesta, reviste întră şi ea mai cu dinadin­ Altă probă că găina nu gândeşte
1 palatul de belearte din grădina sul în familiile noastre cetitoare. deloc, e, că deşi puii sunt pe lângă
e plimbare a capitalei. Pânzele au * ea, ea cârcăe cât se poate de tare,
>st adunate şi aduse, iar expoziţia Siguranţa aeroplanelor. - Zbo­ dând de veste astfel şi altor găini
a deschis joi, în 2 Septemvrie n., rurile lui P^goud. Bleriot, cel atât că a găsit ceva bun, pentru care
li solemnitate aleasă. Alături de de cunoscut prin născociririle sale pe urmă trebue să se bată ca să nu
naţiile lui Smigelschi, mai sunt ex- în privinţa maşinilor de zburat, a rămână de pagubă !
use chipurile alor alţi trei artişti mai dus la capăt încă una, şi chiar Multe găini se suie pe garduri,
in Ungaria, morţi şi ei: Coulin, din cele mai însemnate. A iscodit pe ziduri, pe magazii şi nu-şi dau deloc
oschinger şi Pap Bertalan. un lucru menit a face ca maşinile seama că puii nu le pot urmă. Câte
Am văzut tablourile lui Smigel- de zburat să nu se poată prăbuşi, odată găina dă puilor grăunţe mari
:hi: sunt grandioase şi superioare, ci să fie în stare a se întoarce la şi ea singură mănâncă pe cele mai
ca concepţie artistică şi ca exe- starea obicinuită, chiar dacă s’ar fi mici, cari ar fi mai potrivite pentru
iţie. Sunt chipuri de sfinţi, de în- culcat şi răsturnat în aer. puişori. Râcăitul pământului de multe
;ri şi de proroci, după rânduiala Născocirea aceasta de mare în­ ori e fără rost şi îi strică, în loc să-i
săriteană. O sală întreagă, cu pe- semnătate, a încercat-o şi o încearcă folosească. Când dă de o crepătură
ţi uriaşi. Apoi alte vreo trei săli, zburătorul francez Pegoud. întâia pro­ într’un gard care e prea mică, în­
i fărâme din vieaţa satelor noastre bă a făcut’o la Juvisy (Ţara franţuzea­ cearcă mereu să treacă prin ea, cu
î pe Târnave. Sunt chipurile ro­ scă) la 1 Septemvrie anul acesta şi toate că vede că nu se poate. Când