Page 7 - 1913-39
P. 7

N r .   3 9 .                            C O S I N Z E A N   A                               Pag. 567.

  mos  ca  o  minune.  Ce  ochi  şi  ce   mâneşti,  ale  unui  artist  cu  inimă  şi   apoi  la  Buc  a  doua  zi,  înaintea  unei
  mustecioară,  Doamne!  Bărbaţii  îşi   cu simţire românească.          comisiuni  militare.  Pegoud  s’a  înălţat
  băteau  joc  de  dânsul  şi  se  sileau   In  numărul  viitor  al  revistei  noa­  întâiaşi  dată  până  la  1000  m.,  apoi  a
                                                                         plecat  maşina  cu  capul  spre  pământ
  din  răsputeri  să-l  trântească.  Dar  în   stre  credem  să  putem  vorbi  mai  a-   din  ce  în  ce  mai  mult  până  a  ajuns
                                     mănunţit  despre  această  expoziţie,
  ziua alegerii, candidatul Belford, fru­  dând şi mai multe reproduceri.  cu  coada  în  sus.  Pe  urmă  s’a  ră­
  mosul  Belford,  purtat  în  triumf  de             *                  sturnat  cu  roatele  în  sus  şi  în  acea­
  femei,  a  fost  declarat  ales  cu  o  ma­  (S rug are cafră cetitori.  stă  stare  a  zburat  mai  întâi  ca  40
  joritate covârşitoare!                                                 m.,  iar  a  doua  zi  vreo  500  m.  Pe­
                                        — Ofert de abonament. —          goud  era  cu  capul  spre  pământ,
    —  Sunt  sigur,  Doamnă,  că  tot                                    căci  erâ  legat  bine  în  scaun,  de  nu
  Belford  reprezintă  cercul  Canterburg   Administraţia   revistei   noastre,   puteâ  să  cadă.  Pe  urmă  s’a  întors
  ji  acum“  —  se  complimentează  zia­  mulţumitoare  onoratului  public  ceti­  încet din nou în starea obicinuită.
                                     tor  românesc  pentru  spriginul  ce  i-a
  ristul.                            dat  şi  interesul  ce-i  arată,  —  şi   Va  să  zică  maşinile  zboară  nu
     „O,  nu!  S’a  dovedit  că  era  pros-   năzuind   a   introduce   in   tot   mai   numai  în  starea  lor  regulată,  obici­
  tuţ,  săracu,  ca  lemnu.  Şi  l-au  aban­  multe  familii  române  această  revistă,   nuită, ci chiar şi cu roatele în sus!
                                                                            Pegoud  istoriseşte,  că  în  timpul
  donat  însufleţltele  lui  partizane  de   mai  izgonind  ta  cele  reviste  străine   când  zbură  cu  capul  spre  pământ
  dtă dată.                          de  acest  fel,  cari  prea  sau  cuibărit  în   se  simţiâ  foarte  bine,  fără  cea  mai
                 *                   multe  case  româneşti,  —  s’a  hotărât
                                     a  da  pe  aceste  din  urmă  trei  luni   mică  stângenire.  Ba  la  data  din  urmă
    P.S.  Eu  am  cetit  această  con-   ale  anului  de  fată,  revista  „Cosin-   îi  picură  benzină  pe  cap  şi  zice  că-i
  /orbire  în  ziarele  străine,  dar  nu-mi   zeana“, ca de probă,      părea,  că  se  află  la  o  frizerie  şi  că
  >rea  vine  să  o  cred.  Mai  ales,  că                               l-a răcorit bine pe cap.
  îu  sunt  mare  aderent  al  drepturilor   cu numai 1 cor. 80 fii.                     *
  emeieşti.  Până  oi  putea  să-mi  cu­  tuturor  acelor  ce  ar  dori  a  întră  acum   Mintea  găinii.  Cunoaşteţi  doar
  ceresc... o sufragetă!   Sandu.    ca abonaţi noui la revista noastră.  vorba  aceea  „N  ai  minte  nici  cât
                                                                         un  puiu  de  găină!“  In  vremece  se
                                        înţelege  ori-cine,  că  cu  cele  1  cor.   caută  azi  a  se  dovedi,  că  şi  plantele
                                     80  fii.  nu  ne  e  plătită  în  trei  luni   dau  semne  de  pricepere,  un  învăţat
                                     nici  hârtia  şi  posta.  Oferim  totuş  aşa   a  crezut  de  cuviinţă  să  adune  probe,
  GÂNDURI MĂRUNTE                    de  ieftin  revista,  ca  să  dăm  prilej  şi   că  la  o  găină  nici  vorbă  nu  poate
                                     cărturarilor  noştri  celor  mai  modeşti   fi  de  o  pricepere  mai  mare.  Cea
    Pânzele  pictorului  Smigelschi   în  stările  lor  materiale,  a  putea  ţi­  mai  ciudată  din  apucăturile  găinii  e,
  expuse  la  Budapesta.  Anul  trecut,   nea  cel  puţin  3  luni  de  zile  revista   în  adevăr,  clocitul  în  cuibare  goale.
  n  Noemvrie,  a  răposat  într’un  sa-   noastră, ca de probă, la casa lor.  Când  cade  cloşcă,  ea  „cloceşte“
  iator  din  Budapesta,  un  mare  ar-   Pe  abonaţii  noştri  vechi  şi  pe  ce­  pe-aci  ’ncolea  şi  nu  se  sinchiseşte
  ist  al  neamului  nostru:  pictorul  Oc-   titorii  noştri  peste  tot,  îi  rugăm  stă­  deloc  dacă  în  cuibar  sunt  sau  nu
  avian  Smigelschi,  cel  mai  meşter   ruitor,  să  îndemne  pe  cât  mai  mulţi   sunt  nouă.  Altele  stau  adesea  lângă
  ugrav  de  biserici  al  Ardealului,  ce   a  întră  ca  abonaţi  de  probă  la  „Co-   câte  o  clocă  de  astea,  şi  clocesc
  ’a  ivit  până  acuma.  Trupul  lui  o-   sinzeana“  pe  aceste  din  urmă  3  luni   împreună,  de  bună  seama  fără  de
  lihneşte  la  Blaj,  alături  de  Bunea   de   zile,   trimităndu-ne   neînsemnata   nici  un  rost.  De  multe-ori  lasă  cui­
  i  alţi  aleşi,  plâns  de-o  văduvă  ne-   sună  de  cor.  1‘80.  —  Mulţumim  îna­  barul  cu  ouă  pentru  un  altul  gol,
  îângăiată  şi  de  mai  mulţi  orfani   inte  tuturor  celorce  nu  vor  trece  cu  ve­  dar  care  are  mai  multe...  paie  şi  e
  îititei.  Cercurile  artistice  ungureşti,   derea  rugămintea  noastră  şi  ne  vor   mai  uşor  de  ajuns  la  el.  Când  e  să
  ari  l’au  preţuit  mult  pe  răposatul   câştigă  abonaţi  —  făcând  prin  asta   crească  puii,  ea  aleargă  cât  poate
  i  l’au  ajutorat  chiar,  au  stăruit  mult   cea  mai  bună  slujbă  înseşi  cui  tu­  prin  curte  şi  nu  se  uită  deloc  dacă
  a  pânzele  rămase  de  artist  să  fie   rei  române,  care  prin  astfel  de   puii se ţin de ea sau nu.
  xpuse  în  toamna  asta  la  Budapesta,   reviste  întră  şi  ea  mai  cu  dinadin­  Altă  probă  că  găina  nu  gândeşte
  1  palatul  de  belearte  din  grădina   sul în familiile noastre cetitoare.  deloc,  e,  că  deşi  puii  sunt  pe  lângă
  e  plimbare  a  capitalei.  Pânzele  au            *                   ea,  ea  cârcăe  cât  se  poate  de  tare,
  >st  adunate  şi  aduse,  iar  expoziţia   Siguranţa  aeroplanelor.  -  Zbo­  dând  de  veste  astfel  şi  altor  găini
   a  deschis  joi,  în  2  Septemvrie  n.,   rurile  lui  P^goud.  Bleriot,  cel  atât   că  a  găsit  ceva  bun,  pentru  care
  li  solemnitate  aleasă.  Alături  de   de  cunoscut  prin  născociririle  sale   pe  urmă  trebue  să  se  bată  ca  să  nu
  naţiile  lui  Smigelschi,  mai  sunt  ex-   în  privinţa  maşinilor  de  zburat,  a   rămână de pagubă !
  use  chipurile  alor  alţi  trei  artişti   mai  dus  la  capăt  încă  una,  şi  chiar   Multe  găini  se  suie  pe  garduri,
  in  Ungaria,  morţi  şi  ei:  Coulin,   din  cele  mai  însemnate.  A  iscodit   pe ziduri, pe magazii şi nu-şi dau deloc
   oschinger şi Pap Bertalan.        un  lucru  menit  a  face  ca  maşinile   seama  că  puii  nu  le  pot  urmă.  Câte
    Am  văzut  tablourile  lui  Smigel-   de  zburat  să  nu  se  poată  prăbuşi,   odată  găina  dă  puilor  grăunţe  mari
   :hi:  sunt  grandioase  şi  superioare,   ci  să  fie  în  stare  a  se  întoarce  la   şi  ea  singură  mănâncă  pe  cele  mai
    ca  concepţie  artistică  şi  ca  exe-   starea  obicinuită,  chiar  dacă  s’ar  fi   mici,  cari  ar  fi  mai  potrivite  pentru
   iţie.  Sunt  chipuri  de  sfinţi,  de  în-   culcat şi răsturnat în aer.  puişori.  Râcăitul  pământului  de  multe
   ;ri  şi  de  proroci,  după  rânduiala   Născocirea  aceasta  de  mare  în­  ori  e  fără  rost  şi  îi  strică,  în  loc  să-i
   săriteană.  O  sală  întreagă,  cu  pe-   semnătate,  a  încercat-o  şi  o  încearcă   folosească.  Când  dă  de  o  crepătură
   ţi  uriaşi.  Apoi  alte  vreo  trei  săli,   zburătorul francez Pegoud. întâia pro­  într’un  gard  care  e  prea  mică,  în­
   i  fărâme  din  vieaţa  satelor  noastre   bă a făcut’o la Juvisy (Ţara franţuzea­  cearcă  mereu  să  treacă  prin  ea,  cu
   î  pe  Târnave.  Sunt  chipurile  ro­  scă)  la  1  Septemvrie  anul  acesta  şi  toate  că  vede  că  nu  se  poate.  Când
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12