Page 3 - 1913-40
P. 3
Nr. 40. C O S I N Z E A N A Pag. 581.
nei, părinţii, foştii prietini, se plic scurt şi în sus sau în jos, prin aer. Pegoud şi a început a folosi desco
tisesc unul de altul şi în sufletele Asta pentru cuvântul, că s’ar putea perirea lui Bleriot, nu numai pen
lor se strecoară o umbră de regret, întâmpla, în zborul orizontal, să dai tru a face mişcări repezi în semicer
ce le cuprinde sufletele cu totul, de o astfel de pedecă, ori să te în curi scurte în aer la dreapta, la stânga,
când dintr’o convorbire ascultată tâlneşti în faţă cu o altă maşină, încât în sus ori în jos, ci, dacă i-a dat o-
pe ascuns, ei află că fiii lor îi so să nu poţi da repede în sus ori în dată maşinei sale drumul să lunece
cotesc nişte „burghezi plicticoşi“. jos, şi te vei ciocni de ea, — cum s’a în cerc mic în jos, cu frâul scurt,
Bergamin mărturiseşte Sylvettei, în întâmplat într’un loc dejaciocnire între cu capu ’n pept, apoi el a lăsat’o să
furia ciudei, că răpirea ei a fost o două maşini. Bleriot şi-a întocmit meargă mai departe aşa, până s’a
farsă, Percinet descopere „factura cârma cea nouă aşa, că îndată să trezit că s’a întors odată cu ea
raptului cu suplimente“. Tot ro- poţi da direcţie aeroplanului să peste cap! Dacă i-a reuşit asta,
manţiosismul dispare. Amanţilor le zboare în cerc foarte strâmt în sus, s’a pus pe jocuri tare afurisite prin
pare că nu s’au iubit niciodată. ferind din calea obiectului ce i-ar aer: S’a cumpenit anume, ca a-
Percinet pleacă ’n lumea largă după veni în faţă, sau, plecându-i cârma tunci, când se află el cu capu ’n jos
întâmplări romantice, iar Sylvette în jos, să-l dirigui a face cercul şi maşina cu picioarele ’n sus, să-i
aşteaptă o aventură extraordinară, scurt în jos, pentru ferit din cale. îndrepteze cârma cât să meargă mai
care nu întârzie să se ivească în Un lucru dară trebuincios, ba foarte departe tot aşa orizontal, cu picioa
persoana unui marchiz cu nume de folos, maşinei de zburat. rele ’n sus prin aer! Şi a început
sforăitor (care nu e altul decât A venit însă drăcosul aviator a se produce prin ţară. Se adunau
Straforel deghizat). Dar aventura
în loc să-i fie pe plac, o sperie de-a
binele. Regretă Sylvette plecarea
lui Percinet, iar Percinet regretă
despărţirea de Sylvette. Percinet
se întoarce, furia romantică dispare
şi tinerii eroi se căsătoresc fericiţi
ca într’o poveste frumoasă. Acesta
e conţinutul comediei. Dar farme
cul piesei stă în maniera cu totul
particulară a lui Rostand ; eleganţă,
înţepături de cuvinte, dueluri de
versuri si rime, toate acestea într’un
tempo plin de o extraordinară vi
oiciune. Jocul maestru al marilor
artişti — tot unul si unul — So-
y y
reanu (Bergamin), Belcot (Pasqui-
not), Toneanu (Straforel), Tony Bu-
landra (Percinet), dra Giurgea (Syl
vette), a fost la înălţimea ace
stui giuvaer de piesă, care a avut
parte şi de un decor feeric. A fost
o serbătoare teatrală căreia publi
cul i-a plătit binecuvenitul tribut
de aplauze. Olimpiu.
□ □ □
Bravurile lui Pegoud.
Aceea ce isteţul şi cutezătorul
aviator francez săvârşeşte azi cu ae
roplanul său, e una din cele mai ui
mitoare minuni ale avântului ştiinţei
a toate iscoditoare. Bleriot şi-a în Chipul din sus (1) rele ce-1 ţin peste
zestrat aeroplanul seu cu astfel de ne arată pe Pegoud umăr, peste pept,
cum stă cu capu ’n pestebrâu; — iar jos
cârme, cari să-l ajute a face repezi jos cînd aeroplanul (2iîn medalion e ară
lui zboară cu rotile
rotiri, nu numai la dreapta sau la tată fotografia cute
în sus, — cum e
stânga în cerc, ci să facă cerc strâns legat în cu zătorului zburător.
