Page 5 - 1913-41

N r . 4 1 . C ; O S I N Z E A N A Pag. 597.

O minune a ştiinţei Chipul de aci ne arată pe ţăranul român George Duşa din Cârna (lângă Vinţul-de-jos, între Orăştie şi Alba-
lulia). E om de 35 ani, căsătorit de 10 ani; are nevastă şi doi copii. A fost tot sănătos până în iarna trecută. Spre primăvară a
început a simţi o greutate în grumaz. în postul Paştilor, prin Martie, vede că îi e tot mai grea răsuflarea. în joia Floriilor se simte
rău de tot. Se duce la spitalul din Sebeşul-săsesc. Medicii îi spun că i-a crescut ceva os mort in laringe şi trebue să-l tae, că
altfel tot creşte până îl îneacă. Dar tăindu-1, îi rămâne o deschizătură în grumaz prin care;va trebui să răsufle, căci altcum n’au
cum coase golul din laringe ca să se copere iar cu pielea. Ci va trebui să răsufle pe-aci! în ziua de Florii a fost operat şi i s’a
aşezat în gat maşina de răsuflat ce se vede aci. Prin gaura deschisă a cărui capăt se vede în mijloc, duce o ţeavă de argint ca
degetul cel mic de groasă, care intră prin laringe în jos cam de-un lat de mână şi prinde aerul şi-l scoate afară prin gaura din faţă.
în chipul dela stânga se vede aşa cum e când stă sau umblă, răsuflând prin ţeavă, dar când vrea să vorbească, trebue să astupe
ţeava cu un deget, ca răsuflul din plămână să meargă în sus ducând la corzile vocale şi făcându-i cu putinţă a vcrbl. Chipul dela
dreapta ni-1 arată vorbind. — E la tot cazul un mare succes al ştiinţei medicale. Sărmanul om nu mai poate lucră, căci oboseşte
foarte repede. El, omul harnic de ieri, trăeşte azi din mila obştească, umblând prin părţile Vinţului, Orăştiei, Alba-Iuliei, Sebeşu­
lui etc. Cu drept cuvânt inimile bune îl miluesc.
loc de închinare al muzei noastre obicinuită până acum cu soluţiunile CATE ţl-AR ŞTI POVESTI 0 ZDRANŢi...
dramatice, care a stat până acum şi radicale, singure ducătoare la scop... — Un negoţ interesant. —
mai stă încă, îngropată în procese *
Un domn cu numele /. Huiet
verbale şi alte hârtiuţe, când ea, să­ Poate că la anul, când trupa în a cercetat mai anii trecuţi ţara nem­
raca, ar dori să vadă odată şi ea fruntea căreia stă minunatul talent ţească, cu gândul, să cunoască mai
lumina rampei, singura lumină la care al lui Brezeanu, va voi din nou să de aproape comerciul şi industria
se poate încălzi şi la care o putem ne cerceteze, va putea să joace îm­ ţării. Umblând încolo-încoaci a a-
vedea şi noi. Dar aducerea scriito­ binată cu a noastră. Acesta ar fi juns în oraşul Königsberg, în care
rilor noştri în fruntea Societăţii pen­ cel mai potrivit omagiu ce i s’ar oraş domnul Minkowsky aveâ ma­
tru fond de teatru, ar însemnă şi un putea aduce marelui evocator al gazii mari de tot felul de zdrenţe,
început de serioase preocupări dra­ „ Avarului“. cu cari făceâ negoţ.
matice literare la noi şi câte nu ar Eugen Gog a. lată, după „Natura“, ce spune
însemnă o infusiune de spirit viu în □ □ □ Huret despre ce a văzut la acest
bătrâna societate a lui Vulcan, ne­ negustor: