Page 6 - 1913-41

Pag. 598. C O SIN Z E AN A --------------------------------- Nr. 41.

de tot felul. Când te uiţi la sute de coroane pentru suta de chi-
ele ţi se pare că iese fum din lograme. Şi tot aşa fumătorii vor
toate, aceasta însă e numai o fuma mâne, fără să ştie, cămăşile
părere datorită amestecului co­ sloioase ale mojicului din Livonia,
lorilor. Prin colţuri munţi de iar doamnele frumoase engleze, a-
zdrenţe, care mai de care mai mericane, germane şi chiar franceze,
soioase şi mai rupte. în scurt vor scrie scrisorile lor de dragoste
avem sub ochii noştri toată... pe ...ciorapii plini de noroiu ai ma­
sărăcia Rusiei întregi. Cnutul rinarilor din Riga.
a znopit de bună seamă în Zdrenţele întrebuinţate la fabri­
bătaie anteriul (o haină) acesta, carea hârtiei sunt cele de bumbac,
iar gloanţele au ciuruit poate de cânepă şi de in. Ele costă 40
vestele şi cămăşile cestelalte coroane suta de chilograme. Zdren­
în vr’o zi de răscoală. Pe aceste ţele de saci de cafea costă între
ţoale vărgate cu roza şi cu al­ 6 şi 20 coroane. Hârtia din zdrenţe
bastru au fost bătuţi, au plâns e cu mult mai bună ca cea obici­
şi s’au bocit săracii cei flă­ nuită din celuloză. Guvernul german,
mânzi. Şi care să fie oare po­ băgând de seamă că actele scrise
vestea cumplită a acestei rochii pe hârtie ordinară, se macină lesne
plină de peteci şi de cusuturi? şi în foarte scurtă vreme, a şi ho­
Nu iese oare din aceste tean­ tărât acum 20 de ani, întrebuinţarea
curi de zdrenţe îngrămădite, de hârtie numai de cârpe în anu­
Din calea lui Vlaicu... Gepii Mari, unul din plânsul unui neam întreg? Pa- mite cazuri. Aşa se face că aceste
piscurile cele mai puternice ale şirului de munţi
ai Caraimanului, în Carpaţi, — priviţi de-aproape. recă văd pe vr’un patriot rus cârpe au ajuns astăzi iarăş la preţ,
Sunt munţi uriaşi, foarte frumoşi, coperiţi de ză­ rostind o cuvântare în faţa a- de unde începuseră într’o vreme
padă aproape vecinică, cu coame de codri mă­
reţi de brad. La poalele lor drumul e ca o că­ cestei cetăţi. Fiecare petec de a nu mai aveâ căutare. Hârtia de
răruie de furnici şi omul pe el, ca o gânganie zdrenţe e ca o suferinţă ruptă ţigări cere asemenea să fie făcută
neînsemnată, aproape nevăzută. — Atât această
frumoasă fotografie, cât şi celelalte din calea din inima unui neam, ce-şi cu fire subţiri şi care totuş să nu
lui Vlaicu, publicate în numărul 39 şi cel de poartă anevoie un jug greu. Şi se rupă.
faţă, au fost făcute şi trimise „Cosinzenei“ de
dl Nicolae Putileanu, doctorand în Cluj. de aş fi Ţarul, mi-ar plăceâ Aşa se face în scurt, că pe fie­
să ştiu ce istoriseşte oare a- care an dl Minkowsky desface cinci
în şoproanc mari de toi stau ceastă şapcă din Varşovia şi acea­ milioane ds chilograme de cârpe şi
grămezi întregi de cârpe şi de stă căciulă din Smolensk......................Pri­ de zdrenţe de tot felul.
zdrenţe. Sunt de toate colorile şi eşte“, îmi zice cu o mutră de fi­ S’ar părea deocamdată că o a-
de toate felurile. Să nu-mi cereţi losof dl Minkowsky, „ai putea zice semenea industrie de cârpe mur­
să fac vr’o alegere între aceste gro­ că Rusia şi-a schimbat pielea şi că dare, ar trebui să fie un cuib de
zăvii. Negustorul le împarte după aceasta e pielea cea veche“. — microbi, purtători a o mulţime de
coloare, după curăţenie, după tărie. Câte ţi-ar ştî spune aceste zdrenţe boale. Aşa s’a şi crezut la început.
Cele mai bune vin din Rusia, cu de-ar putea grăi! Dar mai bine că Pe timpul holerei se şi oprise in­
care nu se poate asemui în această nu pot, că n’ai aveâ inimă să le trarea acestor cârpe în ţara nem­
privinţă nici o ţară din lume. Şi poţi asculta povestea... ţească. Din pricină că acest comer-
cuvântul e lesne de înţeles. Acolo în negoţ zdrenţele albastre au ciu înseamnă zeci de milioane pe
oamenii delà ţară poartă numai preţ ceva mai mare, de oarece văp- fiecare an, guvernul a căutat să
haine făcute de ei singuri şi încă seaua din ele poate fi scoasă şi privească mai de aproape lucrul
CU in de cel mai bun! Mă opresc întrebuinţată la fabricarea de dife­ şi să-l studieze cu deamănuntul. O
în dreptul unui teanc cât casa de rite soiuri de hârtie. adunare de învăţaţi ţinută în oraşul
mare şi ceva mai alb ca celelalte; Zdrenţele de lână sunt spălate Hamburg, a arătat, că zdrenţele us­
sunt cămăşi de bărbaţi, de femei, şi trimise apoi în Anglia unde se cate, au pierdut ori ce putere mo­
de copii, rupte, zdrenţuite, cârpite şi face din ele postav de cel nou. lipsitoare. De altfel de 40 de ani
răscârpite. Toate pânză curată. Pe Cei cari umblă numai după „postav nu s’a putut vedea nici o boală
asta a purtat-o de bună seamă cu­ englezesc“, nici nu bănuesc, că ei molipsitoare la lucrătorii cari umblă
tare ţăran mulţi ani întregi de-arân- de multe Ori poartă... pantalonii plu­ cu aceste zdrenţe murdare. Singura
dul. E tare ca pielea şi cu toate a- taşilor de pe râul Volga sau pe a- primejdie e, că iarna pe umezeală
cestea şi moale ca o batistă. Ală­ ceia a greviştilor din Lodzl Anglia încep să se încingă şi se mai a-
turea e un alt teanc de cârpe cu întrebuinţează foarte multe cârpe prind câte odată.
colori spălăcite, roşcate, albăstrui, de lână şi plăteşte până la două Că ce însemnează acest nego