Page 7 - 1913-41
P. 7
Nr. 41. ------- C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - Pag. 599.
cu zdrenţe, arată palatele pe care probă ori regulaţi, vor primi şi acest ca să poţi vedea arătătoarele dela
dl Minkovsky şi le-a cumpărat în număr. * ceas. întotdeauna e câte un negru,
Königsberg. E ca şi negoţul cu ouă. Abonaţii noştri noi, care se aruncă în apă şi care prin
bălăcirea lui naşte un adevărat joc
Iar pe la noi lumea încă râde de de flăcări! Peştii cari se joacă sărind
intraţi acum, ca de probă, aproape toţi
adunătorii de zdrenţe şi de ouă... din apă, lasă după ei dungi lumi
ne cer, să le trimitem numerii dela 37
T. L. B. unde încep vederile despre Vlaicu. Dar noase. Lucrul acesta ss poate vedeâ
---------IIIIII-------- noi numerii 37. 38 şi 39 nu i-am ti tot anul, numai după o ploaie mai
părit decât în exemplarele obicinuite, - mare se opreşte câteva zile.
RÂNDURI MĂRUNTE fiindcă dreptul abonaţilor de probă se Dacă strecurăm puţină apă de
începe numai cu numărul de faţă (41), aceasta, se capătă puncte luminoase.
adecă de 1 Octobre v. (stil vechiu),
Trimişii artei române, — trupa cum s’a scris în avizul privitor la a- Privite cu microscopul, aceste puncte
Antonescu, şi-a început reprezentaţiile cest fel de abonament. Totuşi, la câţi se văd alcătuite din nişte fiinţe mici.
nrin Ardeal. In fruntea numărului nos ni-s’a ajuns, am trimis încă şi numă Acestea au însuşirea de a licări fără
tru de azi aducem fotografiile alor rul trecut 40. nici o pricină sau aţâţare din afară.
patru dm peroanele principale ale Ele sunt însă foarte simţitoare la
Ţinând însă samă de dorinţa abo
acestei trupe de artişti, iar în fruntea naţilor noi, cari se prezintă în număr cea mai mică schimbare a cuprin
paginilor literare, publicăm isteţul sului de sare a apei din lac. Când
„Prolog" cu care conducătorul trupei, frumos, — iată vestim, că pe sama lor plouă mult şi când prin urmare se
vom face, doar chiar în săptămâna vii
dl Antonescu, deschide reprezentaţiile,
toare, — un adaus deosebit, cu vederi
ca un drăguţ salut publicului nou în faţa împuţinează sarea, atunci lacul nu
căruia se prezintă. despre Vlaicu şi poezii închinate lui. mai licăreşte câteva zile, fiindcă a-
* * ceste fiinţe mor.
Vederi din Român a-Nouă. Prin Lacul de foc din Nassau-Bo- *
bunăvoinţa unor pretini ai revistei noas hames. Orăşelul Nassau din inzula OFERIM
tre, am primit dela Bucureşti numeroase „Providenţa“, are în apropierea lui
fotografii din Cadrilater: Vederea ora o adevărată minune: Lacul de foc. „Cosinzeana“, ca numeri de p r o b ă ,
şului cu port de mare Baleic, vederi E un lac cam de o jumătate kilo pe lunile Octobre, Novembre, De
din Turtucaia, din Dobrici, apoi: Tru metru pătrat, care stă în legătură cu cembre v. 1913, în loc de 3 cor.
pele române în faţa Dobriciului, aştep (cât îi e preţul pe 3 luni), — CU nu
tând capitularea oraşului; marele vas marea printr’un canal lung de 500 mai 1 cor. 80 fii.
român de războiu „Dacia" în faţa Bal- metri. Ziua lacul e singuratic şi pă
cicului, - şi altele. răsit ; de îndată ce se întunecă, îm Vă rugăm, stimaţii noştri abonaţi
„Cosinzeana" începe publicarea prejurul lui e o mişcare plină de şi cetitori, să recomandaţi tuturor
prea interesantelor vederi deja în nu vieaţă. Trăsuri după trăsuri aduc pri familiilor de cărturari în care nu
mărul viitor. vitori, cari plătind o anumită taxă, se află o revistă literară românea
sunt lăsaţi să se apropie de malurile scă, — să aboneze pe aceste luni
— Tot în numărul viitor începem
publicarea şirului de fotografii dela mă lacului. De îndată ce suprafaţa apei de probă „Cosinzeana“. îndeosebi
reţul Conduct poporal din Orăştie, e mişcată într’un fel oarecare, se am dori ca în casele, în care şi-au
zeci de fotografii foarte interesante face o lumină puternică. Fiecare făcut intrarea reviste de acest fel
Iar în fruntea numărului vom avea vâslire, dă naştere la valuri scăntee- streine, să poată întră de probă
câteva reproduceri de pe pânzele re toare şi picăturile cari cad, luminează „Cosinzeana“, având noi bună nă
gretatului Smigelski. ca şi argintul topit, cu o lumină dejde a atrage pe acei cetitori pentru
Toţi câţi întră ca abonaţi noi, de albă, care e îndestul de puternică revista aceasta românească!
*
Să pustieşte poporul în ţara
aceasta, dar par’că în nici o parte
a ei, ca în partea de Miază-Noapte,
printre Slovaci-Ruteni. Iacă o pildă
înduioşetoare : In comitatul Sătma-
tului se află şi comuna Estro, în
cercul Careilor-Mari. E locuită mai
ales de Români. Şi aşa erâ el sărac
poporul din aceea comună, ca şi din
tot Sătmarul, fiindcă nimenea nu-1
scuteşte de roiul de lipitori evreeşti
ce-1 sug îngrozitor, ba le mai trimisă
norocul lor cel slab şi doi ani răi
dup’olaltă, cu potopuri, ploi şi grin
dină, — aşa că sermanul popor a
1
ajuns rău de tot. Unii, bei mai cu-
ragioşi, s’au ridicat, şi-au luat în
mână băţul şi — la drum spre ţăr
muri mai cu noroc, îndeosebi spre
America. Cei rămaşi şi-au zis: Dar
noi ce să mai facem aici ? Haid’ şi
noi după ei! Şi s’a luat om după
Caraimanul. Vederea unei părţi din puternica şiră de munţi sub acest nume
în Carpaţi, — a cărei vârfuri înalte, se perd în neguri vecinice. om, cu paşapoarte cari au căpătat,
(Fotogr Putileanu). fără paşapoarte cei cărora nu li s’au
