Page 8 - 1913-41
P. 8
Pag. 600. C O S I N Z E A N A Nr. 41.
dat, — şi azi aşa e de pustie co anul trecut faţă de înaintaşul seu. lângă el, mai sus s’a putut urcă pi
muna, încât, precum spune însuşi Iaca ce arată numărătoarea oficioasă: lotul Derome, până la 2298 metri.
fibirăul cercului, nu mai poate alege In anul trecut a ajuns Berlinul Aşadar cu cât e mai îngreunat ae
o reprezentanţă comunală din cei mai întâi ca numărul călătorilor sei, roplanul, cu atât mai puţin se poate
câţi au mai rămas acasă ! Că s’au cu tramvaiele, cu trenurile pe tub ridică. Adauge la asta bravurile lui
dus din sat şi primarul şi chişbirăul pământ şi cu cele de peste case, — Pegoud, descrise de noi în numărul
şi juraţii şi sfetnicii comunali, — şi să treacă peste un miliard! Intr’a- trecut, — şi vezi că Francezii ţin
azi comuna nu să aibă macar repre devăr pe când în 1911, s’au vândut şi în această nouă ştiinţă, în aviatică,
zentanţă, dar nu mai are nici pri 978 milioane de bilete pe tramvaiele locul cel mai de frunte! Sunt ne
mărie ! şi trenurile dinlăuntrul oraşului Ber ajunşi, decum întrecuţi, de alte po
*
lin, pe atunci în 1912 s’au vândut: poare. „Latina gintă e regină între-
In zbor peste Sahara. Cum se 1005 milioane şi 863.173 bilete, cu ale lumei ginte mari“...
întrec, Doamne, oamenii unii pe alţii 27 milioane mai mult ca în anul în- *
în cuceriri ale ştiinţei noue ! Abia-i naintaş. Sporul cel mai mare îl arată GLUMĂ. Un „cetăţean turmentat"
un an şi jumătate de când Italienii tramvaiul şi trenul cel pe sus, peste eşind cam târziu noaptea din crâşmă,
cuceriră delà Turci Tripolitania şi case, care singur a cărăuşit 674 luase un stâlp de telegraf în braţe şi-l
se zvoni că vor zidi linie ferată, milioane de persoane (pe când în strângea şi trăgea de el zicând:
peste cea mai mare pustie a pămân 1911 numai 652 milioane.) - Haida tu, nevastă dragă, cu mine
tului, peste nesfârşitele câmpii de acasă !..
nisip Sahara, şi lumea aplaudă pe Dar de arată statistica spor mare Un domn treaz ce trece din în
Italieni, că dară în locul cămilei, ce în numărul persoanelor ce călătoresc, tâmplare pe-acolo zice:
abiâ se leagănă trecând peste aceste apoi las de nu arată spor şi la ne - Doar aia nu-i nevasta ta, omule,
întinsuri nisipoase, iacă vom vedea norocirile ce trag după ele aceste e un stâlp de telegraf!
trecând cămile de oţel, ce suflă pe întreprinderi. In 1912, pe 55 oameni - Hm. Şi dta gândeşti că de-ar fi
nas nori de fum negru, ca un triumf i-au omorât tramvaiurile şi trenurile nevastă-mea, aş zice eu cătră ea acum
al ştiinţei europene peste stările pa orăşeneşti, pe 256 de inşi i-au rănit să vină cu mine acasă?...
triarchale din străvechi vremuri. S’au greu, şi pe 1950 i-au rănit mai uşor,
şi apucai Italienii de lucru, dar nici — aşa că pe fiecare săptămână se
n’au ajuns să sfârşească macar a vine un omorât de tramvaiele şi
zecea din linie, — şi vine ştirea că trenurile oraşului, pe fiecare trei zile
vor fi întrecuţi de alte puteri „mo doi răniţi greu şi pe fiecare zi câte
trice“, anume de afurisiţii de aviatori! 5 răniţi mai uşor!
*
Că dacă a cutezat un Francez
cu capu ’n mână se zboare el peste Izbânde tot îndoit de mari
Marea-Mediterană, de pe ţărmii Ita ajung zburătorii cu maşina,^ când în
liei până pe ai Africei, — apoi de o privinţă, când în alta. In Reims
ce să nu încerce a zbură şi peste a avut loc la începutul acestei luni
pustia Saharei ! Octobre, un zbor de întrecere. Gor-
don-Bennet pusese un mare premiu,
Tot un Franţuz e care se leagă
şi de acest lucru : aviatorul Chentin. pe care să-l câştige acel zburător,
Şi doar e un drum de patru mii de care va atinge depărtarea de 200
kilometri acela pe care se leagă să-l kilometri în cel mai scurt timp. A-
facă. supra iuţelii zborului era pân’ acum
culmea aceea, pe care o atinsese
Pe curajiosul zburător îl ajutură aviatorul Tabuteau în primăvara a-
cât e, de lipsă, însuşi guvernul fran nului acestuia, zburând 200 kilometri
cez, care vede de ce folos poate fi în 1 oră şi 54 minute. La zborul
pentru ştiinţă, economie şi chiar dela Reims toate celelalte naţiuni
pentru vremile de războiu, aceea, au rămas înapoi, numai Belgienii cu
ca să îi fie cunoscută şi p u s t i a Francezii au dus’o mai nainte şi mai
Saharei.
pe vrednică întrecere. Au învins fran
Şi o să stee cămilele mirate şi cezii, căci tinerul pilot Mauriciu
speriate, când vor vedeâ o astfel de Prevost, a zburat cei 200 kilometri
bidiganie ne-mai văzută pe acolo, că în 59 minute şi în minuta din urmă
trece clămpănind mereu din cioc, a orei încă 3 kilometri, aşa că într’o
ca un cocostârc uriaş. oară a zburat 203 kilometri, îndoit
* ca alţi zburători de până acum şi
Comunicaţia de stradă In Ber de 4 ori aşa repede ca fuga trenului
lin. După oraşele Rusiei, cari cresc accelerat şi prin asta a rămas el bi Grozavă nenorocire de tremwai în sudul Fron
dei. Un conduct de mai multe vagoane de
în măsuri aproape de necrezut, şi ruitor ! Aşa ceva n’a cutezat nimenea tramwai, încărcate cu călători, mai ales sol
tot aşa de tare se desvoaltă viaţa să viseze. - daţi, — având să treacă pe o linie ce duce
pe marginna unei prăpăstii ameţitoare între
în ele în toate privinţele, — dintre La zborurile de înălţime pilotul Grasse şi Cannes Francia), a sărit din şine
celelalte oraşe mari ale Europei, Ber Gilbert zburând singur, a ajuns până şi s’a prăbuşit zilele acestea în prăpastie dela
linul sporeşte şi se desvoaltă puter la 5795 metri; când a mai luat cu înălţime de 15 metri. Numai un vagon a mai
nic de tot. Se vede ăsta de pildă sine un călător, s’a putut înălţa nu rămas sus pe linie. Au murit peste 40 de
şi din arătarea statisticei despre nu mai 4348 metri (tot mai sus decât persoane şi alte zeci rănite. In chipul de sus
se vede locul sinistrului şi vagonul rămas
mărul călătorilor în acest oraş în alţii cari au încercat), cu 2 călători încă pe linie.
