Page 4 - 1913-42
P. 4
Pag. 614. C O S I N Z E A N A Nr. 42.
Vederi din România-Nouă: Şcoala românească din Turtucaia. Se ştie că Turtucaia e oraşul cel mai românesc în fostul
cadrilater bulgar, având vreo 7000 de Români printre cele 11 000 locuitori ai săi. Şcoala românească e una din cele mai
frumoase zidiri ale oraşului. Pe aceasta o închiseseră într’o vreme Bulgarii şi pe directorul ei îl arestaseră, pentru că
prea eră şcoala lui cuib de cultură românească.
poate face parte dintrânsa, dacă e unde vin şi ce au făcut. Nu li se tează în ziua de azi pe soldaţii cari
sănătos, robust şi fără frică de cere decât un lucru: să fie soldaţi compun Legiunea streină. Archivele
moarte. Salariul e destul de ridicat buni, supuşi disciplinei de fer care acestei instituţiuni sunt o colecţiune
pentru un soldat — şi punctul a- îi conduce. Adevărul e, că mulţi se de drame şi mistere. Câte Alteţe,
cesta atrage o mulţime de aventu se înscriu în Legiune din pur pa câte nume notorii ori grozave nu
rieri. Germani, ruşi, polonezi, bel triotism, aşa, alsacienii şi lorenii ascund elel Dar nimeni nu vreâ şi
gieni, englezi, americani, trăiesc lao cari nu vor să servească sub dra nu îndrăzneşte să cerceteze trecu
laltă, supuşi aceloraş legi şi luptând pelul german. tul misterioşilor eroi. Ei formează
pentru aceeaş cauză. Fără îndoială Vă închipuiţi uşor că oamenilor în ansamblul lor o unitate de oţel,
că majoritatea soldaţilor cari com acestora veniţi din toate părţile lumii, şi îndârjirea lor în luptă e legendară.
pun Legiunea, sunt francezi; ofiţerii nu li se poate cere tuturora să se Ofiţerii însă au nevoe, pentru
de-altfel, sunt toţi francezi. Corpul bată din patriotism pentru Franţa. a-i conduce, de o inimă de fer. Şi,
militar din Africa de nord conţine De aceea, steagul Legiunei nu poartă e ciudat, că legionarii aceştia, a
indivizi făcând parte din toate stra pe el insignele drapelului francez căror majoritate e compusă după
turile sociale, dela prinţi de sânge Care este „Honneur et patrie“, Ci cum spusei, de oameni feroci şi
până la ucigaşi. Cei cari au îndurat cuvintele „Valeur et discipline“. Dar fără de lege, s’ar lăsâ tăiaţi în bu
catastrofe în vieaţă, deziluzionaţii pentru acest simbol al regimentului căţele pentru superiorii lor. Afirma
şi naufragiaţii lumei, omul înşelat lor, enigmatecii eroi ai Legiunei, să ţia ziarelor pangermaniste cum-că
de soţie sau trădat de prieteni, ban vârşesc minuni de vitejie. Ei sunt legionarii sunt maltrataţi de ofiţeri,
diţi şi jucători ruinaţi, neurastenici un fel de rest al unei civilizaţiuni cade dela sine, în faţa desminţiri-
şi mizantropi, trec cu toţii în conti trecute, urmaşii „căpitanilor“ cari lor date de foşti legionari africani,
nentul african şi se înrolează în se înrolau sub steagurile condotie germani şi supuşi germani. De cu
Legiunea streină. Nici unul nu-şi dă rilor, fără să ţie seamă pentru cine rând un bavarez, care a făcut parte
numele său adevărat; majoritatea şi contra cui luptau. din Legiune, a publicat o scrisoare
legionarilor trăesc sub nume împru Desperarea, crima, desgustul de în care neagă cu violenţă aserţiu
mutate. Nimeni nui întreabă de vieaţă, iată elementele cari îi recru nile pe cari le ridică pangermaniştii,
