Page 5 - 1913-42
P. 5
Nr. 42. - C O S I N Z E A N A P a g 615.
. . . . . .
m m m
• • f
//I /a^a Dobrici-ului Când armatele române s’au răvărsat asupra cadrilaterului fost bulgar, luau în faţa fiecărei cetăţi
poziţie de apărare-şi de atac, până veneâ capitularea din partea garnizoanei şi deregătoriilor bulgare. Chipul de aci ne
arată oştirile române aşezate în faţa oraşului Dobrici, cu maşinile de puşcat puse şir în front, — aşteptând vestirea ce
lor din oraş. Trimişii garnizoanei bulgare au venit cu steag alb, capitulând, şi aşa temuta oaste română n’a avut tre
buinţă de a folosi prea ucigaşele unelte.
mărturisind cu sinceritate, că soldaţii Faţă cu atitudinea noastră, în acasă (ca Smigelschi). Cu toate a-
germani ar fi iericifi dacă superiorii semnăm câteva fragmente din apre cestea, fiind arta bizantină în străi
lor i-ar trată cu omenia cu cari cierile străinilor asupra lui Smigelschi: nătate cu totul streină, până când
sunt trataţi legionarii africani de — „Dintre pictorii bisericeşti, cel în bisericile greceşti e din vremurile
către ofiţerii francezi.
mai mare rezultat l-a arătat Oct. cele mai îndepărtate un stil viu, ar
□ □ □ Smigelschi. După părerea mea, el e fi de dorit ca artistul să o răspân
Streinii despre Smigelschi singurul, care poate fi asemănat cu dească în cercuri cât mai largi (şi
Lotz. Nu cartoanele expuse aici de în streinătate). Pentrucă, cum de o-
Trebue să recunoaştem cu du termină părerea mea, — căci acestea bicei se întâmplă la noi în ţară, şi
rere, că pictorul Smigelschi nu a sunt, în cele din urmă, bucăţi zmulse în cazul acesta e foarte verosimil, ca
fost apreciat după vrednicie din par fără legătură, — ci pictura cupolei streinătalea să-l aprecieze mai iute
tea noastră, a Românilor. Nu e locul din biserica gr.-or. din Sibiiu. Eu după meritul lui, şi că connaţionalii
aici să înşirăm dovezi, dar cu cât am avut ocaziune să admir desem- (compatrioţii) sei numai atunci vor
ne ocupăm mai mult de vieaţa şi o- nele ei puternice şi colorile pline înţelege ce artist distins şi în toate
perele regretatului artist, cu atât ale mozaicului bizantin. întreaga com fibrele sale naţional, găsesc în el“.
simţim mai adânc adevărul acelei poziţie, care vesteşte capacitatea „Siebenbiirg. Deutsches Tagblatt“
afirmaţii. Iată, totuş, de pildă, re unui pictor modern, arată un simţ nr. 9071. 21/X. 1903.
zultatul expoziţiei din Budapesta, de stil demn de invidiat“. - - - - - - i m n - - - - - -
care s’a închis de curând. Din par „Pester Lloyd nr. 219. 12/1X. 1908.
u
tea Românilor nu s’au cumpărat R Â N D U R I M Â R U N T E
decât două (2) tablouri mici, pe-un — „...şi Smigelschi, pe care l’am
preţ neînsemnat. Deşi tocmai în zi amintit mai sus, dovedeşte prin mă Reproducţiile după tablourile
rimea concepţiei şi prin titlul său, că
lele expoz ţiei s’au potrivit în Buda pictoului Smigelschi, pe cari le
pesta o seamă de fruntaşi ai vieţii la el predispoziţia şi activitatea ecvi- dăm în acest număr, sunt luate cu
valează în modul cel mai ideal“.
noastre publice din Ardeal. In schimb îngăduinţa dnei Pulcheria Smigelschi,
u
a cumpărat statul ungar mai multe „Neues Pester Journal 8/1X. 1908. văduva răposatului, căreia ne luăm
tablouri, între cari un autoportret — „...Nici la noi în Ungaria, voie să-i tălmăcim şi pe această cale
pentru galena portretelor istorice a nici în Germania, nu cunosc pe nime, caldele noastre mulţămite.
Ungariei... care s’ar simţi în acest stil aşa de *