Page 6 - 1913-42
P. 6

Pag. 616.                                  C O S I N Z E   A N   A                            Nr. 42.


             Artiştii  bucureşteni,  trupa  An-
         tonescu,  ne-a  lăsat  la  Orăştie,  cele
          mai  impunătoare  impresii.  Am  văzut
         joc  de  artişti  desăvîrşiţi,  ca  cel  al
          dlui  B r e z e a n u   cînd  face  pe  ne­
          norocitul  om  osândit  nevinovat  şi
          nebunit  în  nefericirea  lui,  din  „Nă­
          pasta“...  Trebuesăfii  un  psicholog
          genial  ca  să  te  poţi  transpune  în
          chip  atît  de  desăvîrşit  în  rolul  ne­
          norocitului  condamnat,  în  mişcările
          lui speriate, tremurate, în aiurările lui
          şi  în  umilita  şi  sfiita  lui  cerşire  de
          pâne,  căci  e  istovit  de  foame...  Ca-
          ragiale  însuş  nu  şi-a  putut  închipui
          pe  acest  nefericit,  jertfă  a  unei  gro­
          zave  rătăciri  a  tribunalului,  —  aşa  de
          zguduitor  cum  îl  face  dl  Brezeanu!
          La  fel  de  desăvârşită,  în  felul  seu,   Dela marele Conduct poporal din Orăştie: Capul banderiului de călăreţi, care
          este  dna  Ciucurescu,  minunata  „mă­    a mers în fruntea Conductului, iese din piaţă înaintând spre Promenadă, de-a-
          tuşă“,  giugiulitoarea  nepoţelei  sale   supra căreia eră locul de arangiare a producţiei poporale. (Conducătorul bande­
                                                             riului e pe 20—30 paşi nainte; vezi-1 în chipul de jos).
          „crude“  (în  „Poama  crudă“)!  Artistă
          ce  apropie  desăvârşirea  e  dna  An-
          tonescu  în  rolele  de  fată  naivă  sau
          de  nevastă  tineră  şi  nebunatică,  şi
          zguduitoare  în  părţile  dramatice  ale
          rolei  sale.  Asemenea  distins,  sigur
          şi  leger  e  jocul  d-lui  Antonescu,
          directorul  trupei.  —  Şi  ceialalţi
          membri  ai  trupei  sunt  neescepţio-
          nabile  puteri  pentru  teatre  de  ran­
          gul  prim,  —  doar  că  în  piesele
          ce  s’au  jucat  aici,  nu  li-s’a  oferit
          prilegiu  a-şi  arăta  deplinătatea  ta­
          lentelor.  Atârnă  altfel  mult  şi  dela
          piesele  înseşi,  unele  ajută  şi  ele  pe
          artist  a-şi  desvălui  deplin  talentul,
          altele  îi  fac  mari  greutăţi.  Şi,  în  pri­
          vinţa  asta,  dacă  artiştii  Bucureşteni
          nu  ţineau  a  da  un  colorit  de  pie­
          tate  literară  naţională  turneului  lor,
          luînd  în  program  d o u ă   piese  de
          Caragiale,  deşi  d.  e.  „Noaptea  furtu­
          noasă“  e  azi  mai  mult  o  relicvie,  de­
          cât  o  „piesă  de  moravuri“  cum  a        Dl Nicolau Branga, funcţionar la „Ardeleana“, conducătorul banderiului
          fost,  şi  care  de  aceea  e  tot  mai  puţin          de Călăreţi şi organizatorul conductului.
          înţeleasă  şi  cu  tot  mai  puţin  înţeles
          jucată,  —  ci  aveau  piese  de  efect
          şi  cu  vădit  fond  educativ  ca  „Poama
          crudă“,  lumea  rămânea  şi  mai  ră­
          pită  de  vrednicii  oaspeţi  ce  ne  vin
          în  numele  artei  române.  Şi  aşa  sun­
          tem  deplin  mulţumiţi,  dar  suntem
          siguri  că  la  anul,  ajutaţi  de  piese
          una  ca  alta  de  fericit  alese,  —  se
          vor  lipi  şi  mai  tare  de  inimile
          noastre.
                          *
             Nebunii  iubirii  de  cărţi.  Ceti-
          tul  face  cu  timpul  pe  om  să  îndră­
          gească  cartea  aşa  de  mult,  că  să-i
          pară  casa  goală  dacă  îi  lipseşte  din
          ea  cartea  cutare,  foarte  iubită  de  el.
          Ca  şi  cum  i-ar  lipsi  un  copil  ori  un
          alt  membru  al  familiei.  La  mulţi  oa­
          meni  iubirea  pentru  cărţile  lor  s’a
          prefăcut  în  patimă  —  o  patimă  însă
          nobilă/,  —  încât  istoria  culturii  a  a-   Altă grupă de Călăreţi din banderiul puparal, — fotografaţi când treceau
          vut de însemnat întâmplări zgudui-                            pe sub poarta de triumf.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11