Page 13 - 1913-43
P. 13

Nr. 43.                                 C  O  S  I N  Z  E  A  N  A                         Pag. 637.

       „Plata gazului.                                  prinsă, făcii un pas înapoi; dar lămurită desigur de
       —  Dl  Rousseau  nu  este  acasă“,  răspunse  cu   un  gând  subit,  chipul  ei  exprimă  o  bucurie  sinceră
  linişte dl Grieb.                                     si ea se adresă dlui Grieb, cu desăvârşire uluit:
     y
       Numai  decât,  omul  se  obrăznici  şi  începù  să    „Intraţi vă rog în salon, scumpe domnule. Ser­
  vorbească tare:                                       vitoarea  mea  e  stupită  de  a  vă  fi  lăsat  să  aşteptaţi
       „Pentru a treia oară, mi se spune acelaş lucru.   în  anticameră.  Scuzaţi-o.  Abia  a  sosit  dela  ţară  şi
  Eşti îndrăzneţ dta, nu-i vorbă, zicându-mi că dl Rous­ n’am avut încă timpul ca s’o formez.“
  seau  nu  este  acasă,  câtă  vreme  te  văd  în  faţa  mea.   Dl Grieb voi să spună ceva, dar dna Rousseau
  Să-mi dai banii numai decât, ori dacă nu, fac scandal“. urmă cu volubilitate:
       Voios,  că  nu-l ameninţă  nici  o primejdie ade­     „Cât de amabil din partea dtră de a fi răspuns
  vărată,  dl  Grieb  se  hotărî  să  se  scape  de  zurbagiu   la apelul soţului meu. Nu voia cu nici un preţ să vă
  achitându-i plata gazului. Desigur că-şi va scoate el   ceară  cu  împrumut  aceşti  o  iniie  de  franci  de  cari
  aceşti bani. El plăti deci, dar nu dete nici un bacşiş,   avem o trebuinţă aşa de urgentă. Eu am fost aceea,
  fiind un duşman al cheltuelilor inutile. Omul plecă   care l’am convins, spunându-i: „Ce Dumnezeu, dl Gas-
  mormăind.                                             ton  al  tău  cu  care  joci  în  fiecare  sară  poker  în  ca­
       Repede, dl Grieb se întoarse în odae şi se puse   feneaua din strada Henri-Falk, nu va refuza să te îm­
  pe  lucru.  Dar  abiă  începuse  şi  clopoţelul  răsună   prumute cu aceşti bani, dânsul care este aşa de bogat
  din nou.                                              şi  care  mereu  câştigă  la  cărţi.“  Cu  toate  că  nu  vă
       „Zât!“  făcîi  el  enervat,  dar  nu  neliniştit,  căci   cunoşteam, eram sigură de gentileţa dtră. Vă mulţu­
  întâiul incident îl liniştise, graţie bunului său rezultat. mesc, domnule. Dar intraţi vă rog în salon. Bărbatul
  Pentru a doua oară merse se deschidă si făcii o       meu vine şi el numai decât.“
                                            y
  strâmbătură.  Un  incassator  de  bancă  îi  prezentă  o   Dl  Grieb nu  mai  şovăi. Dacă  s’ar  întâlni  cu dl
  poliţă de două sute cincizeci de franci. Mai întâi îi   Rousseau totul ar fi descoperit. El căută în buzunarul
  veni gândul să-l ucidă pe incassator şi să pună mâna  stâng al redingotei, scoase din el un mic portofoliu
  pe sumele, fără îndoială importante, pe care le aveă la pe  care-1  deschise,  luă  o  bancnotă  albastră  —  fruct
  el; dar dl Grieb nu ucisese niciodată până atunci. Ges­ al unor străduinţe  penibile —  şi cu un aer de mare
  turile  brutale  nu  se  potriveau  cu  sensibilitatea  sa.   senior,  cu  un  zimbet  care  se  silea  să  fie  amabil,  el
  Şi apoi, nu eră • deloc sigur de un rezultat favorabil.  întinse banii dnei Rousseau.
  Omul eră voinic şi se va apără cu înverşunare. Zgo­       „V’aţi gândit foarte bine, doamnă, spuse el. Am
  motul luptei ar atrage lumea, şi dl Grieb nu ţinea de   întotdeauna o miie de franci la dispoziţia prietinilor
  fel a fi văzut. El căută o stratagemă.              mei. Amiciţiile mele dlui Rousseau pe care sunt dezo­
       „N’am bani, făcii el, te rog să treci altădată.  lat a nu-l putea aşteptă, căci sunt extrem de grăbit.“
       —  Asta nu se prinde, răspunse incassatorul. Co­        Şi fără să aştepte mulţumirile obligatei lui, el
  legul meu delà gaz mi-a spus că i-aţi plătit, fiindcă   eşi din apartament şi coboară scara cu liniştea apa­
  v’a ameninţat că face scandal. Dacă e nevoe de asta,      rentă a unui domn a cărui conştiinţă e perfect de
  apoi  ştiu  şi  eu  să  fac  scandal.  O  să  ştie  toată  casa   liniştită.               m          n
                                                           »                                 Trad. de: A. C.
  că sunteţi nişte sărăcii...“
       Cum omul yorbeà tare si cum dl Grieb auzi un
  zgomot de paşi pe scară, el erezii nimerit să cedeze,
  îl învită pe incassator în anticameră unde îi numără   CRIMA LUI
  două  sute  cincizeci  de  franci,  pe  cari  îi  şterpelise
  dintr’o casă vecină. Omul plecă fără să mulţumească. SYLVESTRE BONNARD

       Dl Grieb făcii socoteala sumelor cheltuite. To­  Roman de ANATOLE FRANCE - Irod. de VASILE STOICA
  talul  de  două  sute  nouăzeci  şi  opt de  franci  îl  cam                                         - 9 —
  speriă; dar libertatea îi eră mai scumpă, şi apoi, biju­
                                                                                          30 Decemvrie 1859.
  teriile asupra căror luase escelente informaţiuni, îi vor
                                                             —  Bine,  Tereso,  dar  n’auzi  că  sună  cineva  de-un
  permite, prin valoarea lor, să reintre cu prisos în stă­
                                                        sfert de cias la uşă?
  pânirea speselor lui neaşteptate.
                                                             Nu-mi  răspunde  Teresa.  Va  fi  stând  de  palavre
        Pentru a treia oară voi să se întoarcă în odaia
                                                        cu  portăreasa.  Sunt  sigur,  că  aşa-i.  Aşa  aştepţi  tu  ziua
   de  culcare,  dar  se  opri  brusc  din  mers.  Un  zgomot   bătrânului  tău  stăpân  ?  Mă  laşi  singur  în  ajunul  de  sf.
   uşor îl făcii să ciulească urechile. într’adevăr, o cheie  Sylvestre!  Vai!  de-mi  sosesc  felicitări  de  ziua  asta,  de
   scârţăi în broasca uşei delà intrare. Fără îndoială că   sigur  din  pământ  au  să  răsară,  căci  toţi  cari  mă  iubiau,
                                                        sunt  sub  glie.  Nu  înţeleg,  ce  mai  caut  eu  prin  lumea
   erau dl şi dna Rousseau cari se întorceau acasă. Dl
                                                        asta...  Dar  clopoţelul  sună  încă!  Mă  ridic  de  lângă
   Grieb  se  simţi  perdut;  dar  se  îndreptă  cu  hotărâre
                                                        foc  şi  mă  duc  încet  şi  gârbovit,  să  deschid.  Dar  ce
  cătră inamic, fără a şti încă ce aveă de făcut.       văd  înaintea  uşii?  Nu  pe  Amor  plouat,  —  eu  nu-s  bă­
        în  anticameră  se  izbi  de  o  doamnă  care,  sur­  trânul  Anacreon,  —  ci  un  copilaş  drăguţ,  de  vreo  zece-
   8   9   10   11   12   13   14   15   16