Page 13 - 1913-43

Nr. 43. C O S I N Z E A N A Pag. 637.

„Plata gazului. prinsă, făcii un pas înapoi; dar lămurită desigur de
— Dl Rousseau nu este acasă“, răspunse cu un gând subit, chipul ei exprimă o bucurie sinceră
linişte dl Grieb. si ea se adresă dlui Grieb, cu desăvârşire uluit:
y
Numai decât, omul se obrăznici şi începù să „Intraţi vă rog în salon, scumpe domnule. Ser­
vorbească tare: vitoarea mea e stupită de a vă fi lăsat să aşteptaţi
„Pentru a treia oară, mi se spune acelaş lucru. în anticameră. Scuzaţi-o. Abia a sosit dela ţară şi
Eşti îndrăzneţ dta, nu-i vorbă, zicându-mi că dl Rous­ n’am avut încă timpul ca s’o formez.“
seau nu este acasă, câtă vreme te văd în faţa mea. Dl Grieb voi să spună ceva, dar dna Rousseau
Să-mi dai banii numai decât, ori dacă nu, fac scandal“. urmă cu volubilitate:
Voios, că nu-l ameninţă nici o primejdie ade­ „Cât de amabil din partea dtră de a fi răspuns
vărată, dl Grieb se hotărî să se scape de zurbagiu la apelul soţului meu. Nu voia cu nici un preţ să vă
achitându-i plata gazului. Desigur că-şi va scoate el ceară cu împrumut aceşti o iniie de franci de cari
aceşti bani. El plăti deci, dar nu dete nici un bacşiş, avem o trebuinţă aşa de urgentă. Eu am fost aceea,
fiind un duşman al cheltuelilor inutile. Omul plecă care l’am convins, spunându-i: „Ce Dumnezeu, dl Gas-
mormăind. ton al tău cu care joci în fiecare sară poker în ca­
Repede, dl Grieb se întoarse în odae şi se puse feneaua din strada Henri-Falk, nu va refuza să te îm­
pe lucru. Dar abiă începuse şi clopoţelul răsună prumute cu aceşti bani, dânsul care este aşa de bogat
din nou. şi care mereu câştigă la cărţi.“ Cu toate că nu vă
„Zât!“ făcîi el enervat, dar nu neliniştit, căci cunoşteam, eram sigură de gentileţa dtră. Vă mulţu­
întâiul incident îl liniştise, graţie bunului său rezultat. mesc, domnule. Dar intraţi vă rog în salon. Bărbatul
Pentru a doua oară merse se deschidă si făcii o meu vine şi el numai decât.“
y
strâmbătură. Un incassator de bancă îi prezentă o Dl Grieb nu mai şovăi. Dacă s’ar întâlni cu dl
poliţă de două sute cincizeci de franci. Mai întâi îi Rousseau totul ar fi descoperit. El căută în buzunarul
veni gândul să-l ucidă pe incassator şi să pună mâna stâng al redingotei, scoase din el un mic portofoliu
pe sumele, fără îndoială importante, pe care le aveă la pe care-1 deschise, luă o bancnotă albastră — fruct
el; dar dl Grieb nu ucisese niciodată până atunci. Ges­ al unor străduinţe penibile — şi cu un aer de mare
turile brutale nu se potriveau cu sensibilitatea sa. senior, cu un zimbet care se silea să fie amabil, el
Şi apoi, nu eră • deloc sigur de un rezultat favorabil. întinse banii dnei Rousseau.
Omul eră voinic şi se va apără cu înverşunare. Zgo­ „V’aţi gândit foarte bine, doamnă, spuse el. Am
motul luptei ar atrage lumea, şi dl Grieb nu ţinea de întotdeauna o miie de franci la dispoziţia prietinilor
fel a fi văzut. El căută o stratagemă. mei. Amiciţiile mele dlui Rousseau pe care sunt dezo­
„N’am bani, făcii el, te rog să treci altădată. lat a nu-l putea aşteptă, căci sunt extrem de grăbit.“
— Asta nu se prinde, răspunse incassatorul. Co­ Şi fără să aştepte mulţumirile obligatei lui, el
legul meu delà gaz mi-a spus că i-aţi plătit, fiindcă eşi din apartament şi coboară scara cu liniştea apa­
v’a ameninţat că face scandal. Dacă e nevoe de asta, rentă a unui domn a cărui conştiinţă e perfect de
apoi ştiu şi eu să fac scandal. O să ştie toată casa liniştită. m n
» Trad. de: A. C.
că sunteţi nişte sărăcii...“
Cum omul yorbeà tare si cum dl Grieb auzi un
zgomot de paşi pe scară, el erezii nimerit să cedeze,
îl învită pe incassator în anticameră unde îi numără CRIMA LUI
două sute cincizeci de franci, pe cari îi şterpelise
dintr’o casă vecină. Omul plecă fără să mulţumească. SYLVESTRE BONNARD

Dl Grieb făcii socoteala sumelor cheltuite. To­ Roman de ANATOLE FRANCE - Irod. de VASILE STOICA
talul de două sute nouăzeci şi opt de franci îl cam - 9 —
speriă; dar libertatea îi eră mai scumpă, şi apoi, biju­
30 Decemvrie 1859.
teriile asupra căror luase escelente informaţiuni, îi vor
— Bine, Tereso, dar n’auzi că sună cineva de-un
permite, prin valoarea lor, să reintre cu prisos în stă­
sfert de cias la uşă?
pânirea speselor lui neaşteptate.
Nu-mi răspunde Teresa. Va fi stând de palavre
Pentru a treia oară voi să se întoarcă în odaia
cu portăreasa. Sunt sigur, că aşa-i. Aşa aştepţi tu ziua
de culcare, dar se opri brusc din mers. Un zgomot bătrânului tău stăpân ? Mă laşi singur în ajunul de sf.
uşor îl făcii să ciulească urechile. într’adevăr, o cheie Sylvestre! Vai! de-mi sosesc felicitări de ziua asta, de
scârţăi în broasca uşei delà intrare. Fără îndoială că sigur din pământ au să răsară, căci toţi cari mă iubiau,
sunt sub glie. Nu înţeleg, ce mai caut eu prin lumea
erau dl şi dna Rousseau cari se întorceau acasă. Dl
asta... Dar clopoţelul sună încă! Mă ridic de lângă
Grieb se simţi perdut; dar se îndreptă cu hotărâre
foc şi mă duc încet şi gârbovit, să deschid. Dar ce
cătră inamic, fără a şti încă ce aveă de făcut. văd înaintea uşii? Nu pe Amor plouat, — eu nu-s bă­
în anticameră se izbi de o doamnă care, sur­ trânul Anacreon, — ci un copilaş drăguţ, de vreo zece-