Page 3 - 1913-43
P. 3

Nr. 43.                                 COSINZE AN A                                        Pag. 627.

                                                                          carte  din  Ungaria.  Ei,  tarii  şi  fe­
                                                                          riciţii !...
                                                                             Şi  încă  o  vorbă:  vine  iarna,  să
                                                                          vedem  de  cursurile  pentru  analfabeţi!
                                                                          Să  ne  punem  pe  lucru.  Că,  acum,
                                                                          o  statistică  despre  neştiutorii  noştri
                                                                          de  carte,  ne-ar  întristâ  poate  prea
                                                                          tare.
                                                                                        □ □ □

                                                                          Staţiunea de telegrafie fără fir a canalului Panama.
                                                                                 — Cea mai mare staţiune
                                                                                 de acest fel în lume. —
                                                                             0  revistă  ştiinţifică  americană
                                                                          aduce amănunte din planurile după
                                                                          cari se va arangeâ Uniunea Ame­
                                                                          ricană în jurul noului Canal-Panama,
                                                                          pentru a-1 asigura în toate privinţele
                                                                          şi  a-şi  asigură  domnia  asupra  lui
                                                                          pe veci.
                                                                             Una  din  măsurile  prin  cari  să
                                                                          aibă  cea  mai  repede  bună  pază
                                                                          asupra  canalului,  va  fi:  instalarea
                                                                          unei  staţiuni  de  telegrafie  fără  fir,
                                                                          în întinderi uriaşe. S'a început deja
   Octavian  Smigelschi:  Odihnă  dulce...  Tablou  în  oleu,  care  prin  fineţa  tonurilor  a   zidirea stajiunei în capul de sud al
   stors  admiraţia  şi  a  celor  mai  pricepuţi  vizitatori.  Comisia  însărcinată  să  facă  cum­  canalului, aproape de fărmul Mării,
   părări  pe  seama  statului,  s’a  oprit  mult  la  acest  chip,  precum  şi  la  altele.  Această
   comisie,  între  altele,  a  făcut  Dnei  Pulcheria  Smigelschi,  propunerea  să-i  vândă  un   în  hotarul  orăşelului  Caimeto,  în
        autoportret al răposatului, pentru galeria portretelor istorice a statului.
                                                                          vecinătatea oraşului Panama.
  îndoială,  în  trecut  România  a  pus   In  cursul  anilor  1907—8,  se  aflau   Guvernul Statelor Unite Ameri­
  prea  puţin  preţ  pe  cultura  masselor   în  Ungaria  1989  comune  fără  nici   cane pune pref din cale afară mare
  populare.  Iar  urmarea  e,  că  statul   un  fel  de  şcoală.  Cea  mai  întunecată   pe această stafiune, care e menită
  român,  oricât  de  minunate  însuşiri   parte  a  ţării  e  Bihorul...  bietul  nos­  a  servi  aducerea  şi  trimiterea  de
  are  sub  alte  raporturi  şi  oricât  e  de   tru  Bihor.  In  12  sate  din  ţară  nu  e   ştiri în modul cel mai repede! Sta­
  preţuit  ca  putere  şi  bogăţie,  ca  cul­  nici  un  singur  om  care  să  ştie  scrie   ţiunea  va  purtă  numele:  Radiosta-
                                                                                                   u
  tură obştească e pus —tot cătră urmă.  şi  ceti.  Rău  de  tot  stă  şi  comitatul   ţiunea  Darien“  şi  va  stă  pin  trei
     In  Ungaria  din  100  de  locuitori   Hunedoarei,  unde  legea  lui  Apponyi   turnuri uriaşe, fiecare de 180 metri
  numai  33'3%  ştiu  ceti  şi  scrie.  Faţă   a  închis  şcolile  confesionale  româ­  de nalt. Cele trei turnuri vor fi le­
  cu  acest  număr  stă  Germania,  care   neşti  cu  sutele.  Adecă  nici  nu  atâta   gate  între  sine  prin  reţele  bogate
  abia  la  200  de  suflete  are  un  anal­  legea,  cât  mai  ales  furia  inspecto­  şi puternice de drot, formând toate
  fabet!                              rilor din Deva şi Brad.             trei turnurile un triunghiu şi laturea
     După  confesiuni,  numărul  ştiuto­  Ungaria,  în  privinţa  ştiutorilor   droturilor dela unul la altul, va fi
  rilor  de  carte  se  împarte  astfel  în   de  carte  stă  în  şirul  al  treispreze­  de 270 metri de lungă.
  ţara  noastră:  Ovrei  70‘3%,  evange-   celea  între  statele  Europei.  Statistica   Schinteile de telegrafie ce să vor
  lici  69'7%,  reformaţi  64'2%,  unitari   ungurească,  de  unde  culegem  aces­  trimite din aceste turnuri, din pu­
  55*7°/o,  romano-catolici  54’1%,  gre-   te  date,  spune  că  îndărătul  Unga­  ternicele  lor  maşini  de  radiotele-
  co-orientali  (Români  şi  Sârbi)  26*8%   riei  stau  numai:  Bulgaria,  Sârbia,   grafie, vor aveâ capacitatea de cinci
  şi  greco-catolici  20°/o.  Greco-cato-   Rusia,  Spania,  Portugalia  şi  Româ­  mii  kilometri  depărtare,  —  şi  vor
  licii  dacă-s  rămaşi  de  tot  Ia  urmă,   nia,  cu  75%  analfabeţi.  Am  cercetat   stă în neîntreruptă legătură cu sta­
  nu  însamnă  că  Românii  fac  aceasta,   şi  alte  statistici,  dar  România  ocupă   ţiunile  de  acelaş  fel  de  telegrafie
  ei  fiindcă  şi  Rutenii  sunt  gr.-cat.  şi   acelaş  loc  în  serie.  După  statisti­  din Arlingon, Boston, Sanfrancisco,
   ntre  aceia  întunerecul  e  şi  mai  mare!   cile  mai  nouă,  desigur  România  a-   în Statele Unite, apoi cu stafiunea
  Deci:  Ovreii  au  mai  mulţi  ştiutori   rată  o  însemnată  înaintare  faţă  de   din  Baldivia  a  statului  Chile,  din
  ie  carte  în  Ungaria!  Nu-i  mirare   trecut.                         America  de  sud,  şi  cu  cea  din
  Iacă  în  mâna  lor  e  aproape  toată   De   încheiere,   reţinem   această   Buenos-Aires din Argentinia, — pre­
  deaţa ţării!                       cifră:  70’3%  sunt  Ovreii  ştiutori  de  cum şi cu amândoi fermii Mări
   1   2   3   4   5   6   7   8