Page 5 - 1913-43
P. 5

N  r .   4 3 .                           C  O  S I N  Z  E  A  N  A                          Fag 629.




































                    Vaporul român „DACIA“, în faţa portului Balcic, după ce a descărcat trupe româneşti în zilele
                  cuceririi dela Bulgari a acestui port şi a Cadrilaterului. La dreapta, pe ţărm, să zăreşte oraşul Balcic,
                               cunoscut cetitorilor noştri după vederea de pe pagina din faţă.
  când stai să sorbi lumea cu ochii:   operateur de ochi, a avut succese   numai prin pipăire şi după vorbă.
  a  orbit!  Câte  părae  de  lacrămi  a   strălucite, curate bravuri ale ştiinţei. Ba şi nepoţei în jurul lor!
  vărsat nenorocita fată tineră şi cei   Unul din fiii sermanei bătrâne oar­  Nespusă  mirare  arătă  femeea
  din jurul ei, pe urma acestei per-   be, a dus într’o zi şi pe nenorocita   Welch  văzând  azi  faţa  oraşului
  deri a vederii! — Şi cât de cumplită  sa mamă la vestitul profesor, spu-   Chicago,  pe  care  îl  văzuse  acum
  şi străpunsă de cele mai arzătoare  nându-i toată trista ei poveste. Pro­ 50  de  ani.  Stă  uimită  de  palatele
  junghiuri, au fost pentru inima ei   fesorul i-a cercetat cu de-amănun-   lui aşazise „zgărietoare de nori“, şi
  anii cei dintâi după nenorocirea ei.  tul ochii şi, spre mirarea bolnavei   întinderea şi strălucirea lui, cea care
  înzadar au alergat părinţii ei cu ea  a  spus,  că  el  —  are  nădejde  să-i   nu  se  mai  poate  nici  asămănâ  cu
  pe la cei mai vestiţi medici de ochi,  poată  ajută!  Să-i  vină  atunci  şi   cea de acum 50 de ani.
  totul a fost în zadar. Pătura de al­  atunci.                              Dar mai mult decât se miră ea
  beaţă ce i s’a pus pe ochi nu mai      S’a  pus  pe  lucru  cu  sârg,  cu   de lumea din jurul ei, să miră lu­
  putu  fi  înlăturată  şi  ea  trebui  să   deosebită luare aminte, — căci îşi   mea din Chicago de ea, şi nu-i vine
  se  împace  cu  cumplitul  gând,  că   făcea şi el din asta mândria sa, de   a crede că femeea asta — oarbă a
  nu  va  mai  vedea  în  vieaţa  asta   ar  putea  da  vederea  unei  femei   fost şi azi, mulţumită uriaşelor pro­
  lumea frumoasă pe care a văzut’o şi care 50 de ani a fost tot oarbă!    grese ale ştiinţei medicale, — iaca
  a îndrăgit’o şi ea 17 ani, cei mai fru­  Şi spre marea lui mângăere, dar  vede iară, după 50 de ani de orbie!
  moşi ani ai copilăriei şi juniei sale! spre  negrăita  mirare  şi  bucurie  a   Vin  din  mari  depărtări oameni la
     Dar fiind altfel fata foarte fru­  femeii şi a familiei sale, — a reuşit!  ea  s’o  vadă  şi  să-i  asculte  graiul.
  moasă şi cu fire bună, plăcută, când După  lungi  şi  grele  străduinţe,  a           □ □ □
  a  fost  de  22  ani,  sa  măritat.  Un   curăţit  ochiul  oarbei,  şi  i-a  redat   Boala de mare, vindecată.
  tiner cu care se cunoscuse, pe care  vederea!
  şi  ea  îl  văzuse  şi-l  ştia  că  şi  el   Nu  se  poate  închipui  fericirea   Să  ştie  că  groaza  călătorilor  la
                                                                          America  şi  peste  tot  pe  mare,  în
  e frumos şi bun, — a luat’o şi aşa   sărmanei  femei,  când  a  văzut  că
                                                                          cale  mai  îndelungată,  este  „boala  de
  oarbă,  că  tare  o  avuse  dragă.  Şi   vede şi ea lumea iară! Frumoşii ei
                                                                          mare",  răul  ce  se  face  omului  pe
  din căsătorie au avut opt copii! Cu  ochi de odinioară, acum slăbiţi de   urma  legănatului  corăbiei,  care-i  a-
  timpul şi-a perdut soţul şi doi din  lacrimile  cele  multe  vărsate  vale   duce  greaţă  mare,  şi  vomare  cu  sâ-
  copii, dar ceialalţi au crescut mari  când cu  perderea  vederii, — s’au   luiri  par’că  nesfârşite,  de  crede  o-
  si s’au ales oameni harnici si mun-  umplut  de  nou  de  lacrimi  calde,   mul  că  moare.  Mult  şi-au  bătut  me­
                                                                          dicii  capul  cu  aceea,  cum  ar  da  de
  citori, şi ei au auzit că la univer­  dar de lacrimile fericirei când si-a
                                                                          leacul acestui morb urât şi blăstămat.
  sitatea din Chicago a venit un nou  văzut  în  jurul  seu  pe  dragii  sei   O  revistă  medicală  din  Miinchen
  profesor-medic  de  ochi,  care  ca  copii,  pe  care  ea  îi  putea  deosebi  aduce  mai  nou  din  peana  unui  me­
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10