Page 6 - 1913-43
P. 6
Pag. 630. COSINZEANA Nr. 43.
dic, Dr. Ernst Fischer, o descope
rire, prin care acesta arată că a dat
de cap acestei boale. Dr. Fischer a
căutat că din ce pricină, de unde
poate veni morbul? Ce părţi lăun
trice a trupului sunt atinse aşa ne
plăcut de acea legănare, altfel uşoară
a valurilor, încât bolnăveşte pe că
lător? Că şi această greaţă trebue
să-şi aibă nervii ei, cari la început
se răsvrătesc contra legănării, dar
dela o vreme se deprind cu ea şi
nu-i mai supără. întocmai ca la pi
pat. Când începe băiatul a fumâ,
nervii aceia din gât, nedeprinşi cu
fumul, se înveninează, se răsvrătesc
contra lui, îi fac încercătorului greaţă, Vederi dela Conductul poporal din Orăştie. Urmând cu arătarea vederilor
rău, vomare, dar dându-le şi azi şi din măreţul Conduct poporal dela sărbările „Asociaţiunei" la Orâştie, —
mâne fum, se deprind cu el, încât arătăm astăzi alt rând de fotografii. — Iaca Romos-enii, cu Căluşerii şi
încep ei a-1 cere când nu li-1 mai cu preoţii în frunte, ies de sub poarta de triumf, înaintând spre piaţă.
dai! Şi călătorii pe mare se simt
rău, la început până cutări nervi săl
bateci, se deprind cu aceea legănare,
după ce s’au deprins, nu le mai pasă
de ea. Dimpotrivă. Le place. Doar
corăbierii râd de oamenii ce trăesc
numai pe pământ şi spun că darea
lor jos de pe corabie, e ca coborâ
rea din o lume mai înaltă, mai fru
moasă, în lumea noastră de tină...
Dr. Fischer spune că boala de
mare vine din iritarea ce se face
prin legănatul corăbiei asupra aşa-
zisului nervus vagus, nerv a cărui
lucrare în organism, a scăpat vederii
medicilor şi despre care numai de
curând s’a descoperit, că iritarea lui
înrâureşte împedecător asupra lucrăiii
inimii şi a stomacului. Legănarea a-
ceea într’una a corăbiei, — dacă va-
lurile-s neregulate, e încă şi mai rău, Bobîlna: vine închipuind culesul de vii. In un car, tras de 2 boi. e butea şi
— clătină într’una stomacul şi-l ne ciubărele şi corfele cu struguri, peste toate plutind cununi de viţă, şi lucră
linişteşte în lucrarea lui de mistuire, torii veseli în jurul lor. Şi roţile carului sunt încununate cu viţă.
cu care nu e deprins, şi clatină în
tr’una şi ţeava de înghiţire ce e în
legătură cu stomacul, — şi de aceea
i se face rău omului nedeprins cu
asta.
Ca să scape de acest rău, me
dicul recomandă: legarea pântecelui
peste stomac, cu un brâu lat de fla
nel, care îl va ţineâ pe stomac în
loc, nu-1 lasă să se mai mişte încolo
şi încoace în burtă, — iar ca medi
cină întăritoare înlăuntru, să se iee
atropin. Şi nu i-a mai fi rău nici
celui nedeprins cu legănările.
Medici-profesori de frunte spun,
că cu îndrumările date de Dr. Fi
scher, lumea călătoare pe mare e
mântuită cu totul de urâta boală
de mare.
Răspândiţi revista „Cosinzeana“
între cunoscuţii dumneavoastră ! Altă vedere a aceleiaş grupe: culegătoarele cu corfele de struguri le duc spre
locul de adunare. Aveau la Orăştie struguri in ele. I-au dat de gustare lumii.