Page 7 - 1913-43
P. 7
Nr. 43. COSINZEANA Pag. 631.
RÂNDURI MĂRUNTE
O interesantă invenţie româ
nească. Ziarele din Bucureşti ves
tesc, că un mic funcţionar dela po
liţia Capitalei, Ştefan I. Luscov, a
iscodit un aparat, pe care l’a bote
zat: „aero-hidro-auto-plan", adecă
o maşină cu care poţi merge ca ’n
căruţă, poţi pluti cu ea pe apă ca ’n
luntre şi poţi zbură ca cu aeroplanul!
Ci-că e foarte isteţ întocmită. Se fac
probe cu ea şi e nădejde să se iz
bândească visul iscoditorului!
*
O linie ferată părăsită... Dela
Dobrici la Kokardgea, sun 16 kilo
metri. Kokardgea e cea dintâi comună
mare, care cade pe linia ferată Dobrici-
Varna, în hotarul Bulgariei, după tra
Valea Geoagiului, reprczintată în grupa pedestră prin un puternic convoiu
gerea graniţei noue din Cadrilater Şi
de bărbaţi şi feciori, iar în grupa călăreţilor prin 15 călăreţi pe cai mă pe ace?ti 16 k lometri se află linie fe
runţi de munte. — La dreapta de Valea Ceoagiului e grupa Dtncului-mic,
rată bună, folosită neîntrerupt până la
— fiecare luîndu-şi partea de frumoasă manifestare a voiniciei poporului ocuparea Cadrilaterului de Români.
nostru din acest ţinut. Spre Dobrici se scurgea negoţul Ca-
drilaterului; la tîrgurile mari ale aces
tuia se aduceau bucatele şi vitele de
vânzare, şi de aci plecau cu trenul
spre Varna, portul bulgar înfloritor.
După luarea în samă a Cadrilate
rului de cătră România, guvernul Ro
mân se înţelesese pe un moment cu
cel bulgar, ca trenurile bulgare să vină
şi mai departe dela Kokardgea pân’ la
Dobrici, slujind şi mai departe pieţei
acelui oraş şi populaţiunii peste tot.
Se stabilise şi preţul pe care să-l plă
tească Bulgariei pentru vagoanele şi
locomotivele întrebuinţate, pe kilometru
şi pe greutate, - când deodată s’au
ivit greutăţi, neîncredere, temeri, şi -
târgul s’a stricat.
Azi pe cei 16 kilometri de linie fe
rată ce a luat România dela Bulgaria,
Iaca Romoşelul cu nunta: Mireasa cu nănaşa, ţinându-se de o năframă, nu umblă nici un tren; linia stă pustie.
merg nainte, mirele cu naşul sunt după ele, şi nuntaşii tineri cu steagul Tristă priveşte în jur de sine fru
încărcat de nafrămi... După ei carul cu femeile şi lada. moasa staţiune din Dobrici, văzând
golul de pe şine şi de naintea sa, şi că
• în zadar se uită în depărtare pe linie
spre Bulgaria, că nici o locomotivă
nu se mai iveşte speriind liniştea văilor
şi venind gâfâind cu povara după ea...
în acelaşi timp din partea Româ
niei se fac pregătiri cu zor a trage
linie ferată nouă dela Cara-Omer (în
Dobrogea veche, loc până la care duce
deja trenul românesc venind dela Cons
tanţa), care să lege Dobrici-ul cu Ca-
raomerul, dând atunci de nou vieaţă
gării din Dobrici, dar şi liniei dela
Dobrici în jos spre Kokardgea. Nu
peste mult muţenia celor 16 kilometri
de drum ferat, azi necălcat de zgo
motoasele trenuri, va fi risipită de
trenurile româneşti ce vor alerga har
nice peste Cadrilater, ducând cu şue-
rele lor şi viaţă nouă, plină de sănă
tate în nouele hotare, care tare au fost
pân’ aci negligate de vechea lor stă
Iaca şi carul cu femeile ce strâjuesc lada cu hainele şi cu zestrea. Eră carul
pânire, care nu strătăiase nici macar
tras de 4 boi, că era grea zestrea ori mai grele străjuitoarele de pe lângă ea. cu şosele moderne, petruite, Cadrila-