Page 7 - 1913-43
P. 7

Nr. 43.                                 COSINZEANA                                          Pag. 631.


                                                                         RÂNDURI MĂRUNTE

                                                                            O interesantă invenţie româ­
                                                                         nească.  Ziarele  din  Bucureşti  ves­
                                                                         tesc,  că  un  mic  funcţionar  dela  po­
                                                                         liţia  Capitalei,  Ştefan  I.  Luscov,  a
                                                                         iscodit  un  aparat,  pe  care  l’a  bote­
                                                                         zat:   „aero-hidro-auto-plan",   adecă
                                                                         o  maşină  cu  care  poţi  merge  ca  ’n
                                                                         căruţă,  poţi  pluti  cu  ea  pe  apă  ca  ’n
                                                                         luntre  şi  poţi  zbură  ca  cu  aeroplanul!
                                                                         Ci-că  e  foarte  isteţ  întocmită.  Se  fac
                                                                         probe  cu  ea  şi  e  nădejde  să  se  iz­
                                                                         bândească visul iscoditorului!
                                                                                         *
                                                                            O  linie  ferată  părăsită...  Dela
                                                                         Dobrici  la  Kokardgea,  sun  16  kilo­
                                                                         metri. Kokardgea e cea dintâi comună
                                                                         mare, care cade pe linia ferată Dobrici-
                                                                         Varna,  în hotarul  Bulgariei,  după  tra­
      Valea  Geoagiului,  reprczintată  în  grupa  pedestră  prin  un  puternic  convoiu
                                                                         gerea  graniţei  noue  din  Cadrilater  Şi
     de  bărbaţi  şi  feciori,  iar  în  grupa  călăreţilor  prin  15  călăreţi  pe  cai  mă­  pe  ace?ti  16  k  lometri  se  află  linie  fe­
     runţi  de  munte.  —  La  dreapta  de  Valea  Ceoagiului  e  grupa  Dtncului-mic,
                                                                         rată  bună, folosită neîntrerupt până la
     —  fiecare  luîndu-şi  partea  de  frumoasă  manifestare  a  voiniciei  poporului   ocuparea  Cadrilaterului  de  Români.
                           nostru din acest ţinut.                       Spre  Dobrici  se  scurgea  negoţul  Ca-
                                                                         drilaterului;  la tîrgurile mari ale aces­
                                                                         tuia  se  aduceau  bucatele  şi  vitele  de
                                                                         vânzare,  şi  de  aci  plecau  cu  trenul
                                                                         spre Varna, portul bulgar înfloritor.
                                                                            După  luarea  în  samă  a  Cadrilate­
                                                                         rului de cătră România, guvernul Ro­
                                                                         mân  se  înţelesese  pe  un  moment  cu
                                                                         cel bulgar, ca trenurile bulgare să vină
                                                                         şi mai departe dela Kokardgea pân’ la
                                                                         Dobrici,  slujind  şi  mai  departe  pieţei
                                                                         acelui  oraş  şi  populaţiunii  peste  tot.
                                                                         Se  stabilise  şi  preţul  pe  care  să-l  plă­
                                                                         tească  Bulgariei  pentru  vagoanele  şi
                                                                         locomotivele întrebuinţate, pe kilometru
                                                                         şi  pe  greutate,  -  când  deodată  s’au
                                                                         ivit  greutăţi,  neîncredere,  temeri,  şi  -
                                                                         târgul s’a stricat.
                                                                            Azi pe cei 16 kilometri de linie fe­
                                                                         rată  ce  a  luat  România  dela  Bulgaria,
          Iaca Romoşelul cu nunta: Mireasa cu nănaşa, ţinându-se de o năframă,   nu umblă nici un tren; linia stă pustie.
         merg nainte, mirele cu naşul sunt după ele, şi nuntaşii tineri cu steagul   Tristă  priveşte  în  jur  de  sine  fru­
               încărcat de nafrămi... După ei carul cu femeile şi lada.  moasa  staţiune  din  Dobrici,  văzând
                                                                         golul de pe şine şi de naintea sa, şi că
                                                                        •  în  zadar  se  uită  în  depărtare  pe  linie
                                                                         spre  Bulgaria,  că  nici  o  locomotivă
                                                                         nu se mai iveşte speriind liniştea văilor
                                                                         şi venind gâfâind cu povara după ea...
                                                                            în  acelaşi  timp  din  partea  Româ­
                                                                         niei  se  fac  pregătiri  cu  zor  a  trage
                                                                         linie  ferată  nouă  dela  Cara-Omer  (în
                                                                         Dobrogea veche, loc până la care duce
                                                                         deja trenul românesc venind dela Cons­
                                                                         tanţa),  care  să  lege  Dobrici-ul  cu  Ca-
                                                                         raomerul,  dând  atunci  de  nou  vieaţă
                                                                         gării  din  Dobrici,  dar  şi  liniei  dela
                                                                         Dobrici  în  jos  spre  Kokardgea.  Nu
                                                                         peste  mult  muţenia  celor  16  kilometri
                                                                         de  drum  ferat,  azi  necălcat  de  zgo­
                                                                         motoasele  trenuri,  va  fi  risipită  de
                                                                         trenurile româneşti  ce vor alerga har­
                                                                         nice  peste  Cadrilater,  ducând  cu  şue-
                                                                         rele  lor  şi  viaţă  nouă,  plină  de  sănă­
                                                                         tate în nouele hotare, care tare au fost
                                                                         pân’  aci  negligate  de  vechea  lor  stă­
     Iaca  şi  carul  cu  femeile  ce  strâjuesc  lada  cu  hainele  şi  cu  zestrea.  Eră  carul
                                                                         pânire,  care  nu  strătăiase  nici  macar
     tras de 4 boi, că era grea zestrea ori mai grele străjuitoarele de pe lângă ea.  cu şosele moderne, petruite, Cadrila-
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12