Page 10 - 1913-44-45
P. 10
Pag. 650. C O S I N Z E A N A Nr. 44—45.
Cea mai mare lucrare de mâni
omeneşti, poate fi numit, cu drept
cuvânt „Canalul Panama“ tăiat de
curând de Americani. Ba Americanii
ţin, şi o spun cu mândrie, că doar
pentru to{i vecii va rămâneâ această
tăiare de canal cea mai mare lucrare
de mână omenească pe pământ. Ca
să se vadă ce mărimi are această
lucrare, să scot la iveală următoarele:
Pentru săparea vadului Canalului
s’a scos atâta pământ şi s’a împuşcat
cu dinamită atâtea stânci (se ştie că
s’au spart şire întregi de munţi pe
cari veacurile şi apele celor două
oceane nu i-au putut şterge de pe
faţa pământului!), încât pus acest
pământ tot pe vagoane de tren, ar da Bobâlnenii, ca culegători de v/e, cu carul şi pngăniciul lângă boi, cu storcătorii
voioşi în car pe lângă butea cu must şi cu culegătoarele smerite, ducând corfe
un tren aşa de lung, încât ai putea cu roada cea dulce.
încinge pământul de 4 ori peste
brâul seu jur împrejur! Cu acelaş reşte, la vre-un sat românesc mai Samurcaş, ca omul care să ştie de
pământ ai puteâ zidi de nou vesti sărac, care nu poate să-şi ridice un partea dreptăţii şi a adevărului, a
tul şi uriaşul Zid chinez, care e de locaş nou de închinare. Acest fel de făcut paşii necesari, ca biserica să
1500 km., prelungindu-1 pe 2500 km. vânzare nu e ceva necunoscut în sa fie transportată la destinaţia sa.
Piramidele egiptiene sunt cunoscute. tele noastre ardeleneşti. Tocmai în Atâta le-a lipsit patrioţilor noş
Sunt nişte colosuri, curat turnul Ba- acest timp s’a potrivit vizita dlui tri. Solgăbirăul din Tiurea a trimis
bilonului ce ating norii cu fruntea Tzigara-Samurcaş prin Tiurea. Se numai decât... jandarmi la nevinqvata
lor. Şi ci-că pământul scos din ca îmbiâ deci, un minunat prilej pentru biserică, ca să o păzească — zice-se
nalul Panama, ţi-ar da 63 astfel de colecţiile româneşti de artă, de a — de înstreinare. Dl Tzigara-Sa
piramide ca cea mai mare din cele face o achiziţie foarte norocoasă. murcaş, a întrevenit zilele trecute
egiptene. Şi punând lângă olaltă pi Dl Tzigara-Samurcaş s’a învoit cu personal în Budapesta, pentru dreptul
ramidele astea, ai căpătă un lanţ de comunitatea gr.-cat. şi a cumpărat seu. Nu se ştie încă cu sigurânţă,
piramide lung de 28 km. pe seama muzeului de artă naţională dacă i se va recunoaşte acest drept,
Intr’adevăr numeri cari lasă să ne din Bucureşti biserica veche din Tiu sau nu.
•
facem şi noi închipuire despre uriaşe rea. Lucru firesc şi just: un monu
Un lucru la tot cazul e interesant
le întinderi ale lucrării din America! ment de artă, care ne priveşte pe~
şi semnificativ: cum de marii cunos
* noi, să ocupe loc în o colecţie ro
cători de artă ai Ungurilor, nu s’au
Biserica românească din Tiu- mânească. gândit niciodată la biserica din Tiu
rea şi jandarmii. în comuna Tiu- Nu astfel s’au gândit nişte Unguri rea, care aici a îmbătrânit cum s’ar
rea din părţile Clujului este o veche din Cluj. Au început să ţipe numai zice, până în clipa, când o desco
biserică românească de lemn, foarte decât, că iarăş se fură un monu pere directorul de artă naţională
preţioasă ca structură arhitectonică ment de artă... ungurească din par din Bucureşti ?
şi ca stil românesc de clădire. E un tea României, ca în cazul cu biserica *
complex minunat de linii armonioase, lui Iancu din Vidra, reclădită pe mo Apunerea sărutării... în Anglia,
cărora turnul svelt, subţirel, le dă o şia dlui Brătianu dela Florica. Dânşii mai vârtos ca în alte ţări, s’a pornit o
înfăţişare cu adevărat art.stică. Pre susţin adecă, vorba vine, că biserica mişcare serioasă pentru înlăturarea
ţul deosebit al acestui monument din Tiurea ar fi întruparea însuşiri sărutării din obicinuinţele sociale.
de artă românească, a fost recunos lor artistice ale poporului unguresc Bine înţeles nu poate fi vorbă des
cut numai decât, de ochiul ager al din jurul Călăţii... Şi nu s’au oprit pre sărutul înfocat, dulce, aprins, în
dlui Alexandru Tzigara-Samurcaş, numai la zarvă, ci Comisiunea reg- care se manifestă amorul. A-l înlă
eminentul om de arte din Bucureşti, nicolară ungurească a monumentelor tură pe acesta, ar fi o problemă a
în o călătorie a sa prin Ardeal. In de artă, a făcut un straşnic protest cărei rezolvare nu ar luâ-o asupra
vremea din urmă, harnicii Tiureni la ministeriul de culte din Budapesta lor nici serioşii şi înţelepţii Englezi.
şi-au clădit o biserică nouă, mai în împotriva cumpărării dlui Tzigara- A porunci tinereţei să fie stâmpâ-
căpătoare, iar vachea biserică au Samurcaş. Afacerea s’a trăgănat rată, ca iubitul să nu-şi apropie de
făcut-o vânzătoare, gândindu-se, fi multă vreme, însă dl Al. Tzigara- sine pe draga lui, să se mulţămească