Page 11 - 1913-44-45
P. 11
Nr. 44—45. C O S I N Z E A N A Pag. 651.
cu o atingere şi strângere a mânii,
— ar fi a porunci focului să nu mai
ardă, ci se dea flăcări stâmpărate,
calculate, măsurate cu gradul, după
plac. E vorbă numai de înlăturarea
celorlalte sărutări ce se obicinuesc,
în atingerile sociale. Damele anume
prea au întrodus şi în Anglia, ca
şi încolo în toată lumea, obiceiul de
a se sărută la întâlnire, la despăr
ţire, la multe ocazii. In odaia de pri
mire a oaspeţilor, doamna casei tre-
bue să primească şi să dea atâtea
sărutări, câte vizite de dame i se
fac. Apoi fie că cea sosită îi e o
prietină veche şi dragă, pe care din
toată inimă o sărută, ca pe o soră,
fie că îi e o fiinţă cu totul indife
rentă ori chiar rea, — trebue să o
sărute, la sosire, la despărţire. In
gări apoi, la sosirea şi la plecarea
trenurilor, poc-poc sărutările şi cu
treabă şi fără treabă, şi de drag şi
aşa de plătit urechea. Locul acestui
Mirii şi naşii din nunta dela Romoşel, fotografaţi- aşa cum sărut, e înlocuit prin strângere căl
să ţin de mănă prin cite o năframă, —- şi steagul greu încăr duroasă de mână, iar unde chiar e
cat de năfrămi, purtat de cel mai voinic flăcău din sat.
vorbă a se marcă o intimitate mai
mare, ca între rude, se atinge uşor
numai obraz de obraz, fără sărutare
cu buzele. — Femeile engleze fac
mare propagandă pentru acest fel de
salutare între dame şi se vede că cu
deplin succes. Toată lumea e pentru.
De altfel la Paris, în lumea aris
tocrată, acest fel de salutare între
dame e întrodus ceva şi mai demult.
Căci aci se pornise nainte cu câţiva
ani propaganda contra sărutului su
perfluu. Şi eră vorbă, că în loc de
sărutul pe gură, să se introducă să
rutul pe obraz. Aşa s’a purces. O-
dată însă două tinere aristocrate în
loc să se sărute pe obraz, fiecare
crezând că cealaltă o va sărută, şi-au
atins numai obrazul fără nici o să
rutare. Au izbucnit amândouă în un
râs din toată inima, — după care
una spuse: „Dar ştii că aşa-i şi mai
bine?“ Şi ca mâne fu — modă acest
fel de „sărut“ fără sărut. Aceea ce
fac acum femeile engleze, e, că pri
mesc noul obiceiu şi-l generalizează
pentru toată lumea, nu numai ca un
obiceiu special al claselor aristocrate.
Româncuţe de pe Valea-Geoagiului, în port de Tul-
gheş, lucrat în Atelierul de ţesetorie din Orăştie, — Să ne englezim şi noi.
venite la petrecerea de a doua zi a sărbărilor. *