Page 12 - 1913-44-45

Pag. 652. C O S I N Z E A N A Nr. 44—45.

Căsătorii de oraşe mari. Sta­ tea — matriculantului cu a doua doua oară, şi între acelea abia au
tistica asupra vieţii de tot felul a aleasă a inimii lor încă nainte de a fost 21 care s’au hotărât în vreme
Parisului în 1912, apărută de curând, împlini un an de jale! Iar în 57 de scurtă după moartea soţului dintâi
arată în ce priveşte căsătoriile, teme­ cazuri bărbatul văduv abia peste 25 a-şi luâ altul, cele mai multe abia
lia vieţii familiare, următoarele date: de ani s’a căsătorit de nou, — fie după 10—15 ani dela moartea celui
S’au încheiat de tot în Paris 31.611 că atâta timp i-a trebuit până şi-a dintâi. De - aceia pe care i-a apucat
căsătorii, marea majoritate căsătorii putut uita pe buna şi drag-a lui so­ nărozia la bătrâneţe, încă arată sta­
normale, dar multe între ele şi fără ţie dintâi, fie că atâta până să-i tistica Parisului: ci-că vreo 5 „miri“
socoteală. Aşa de pildă în 61 cazuri treacă frica de a se mai însura. — au fost de cei peste 60 ani, unii şi
„mirele“ a fost cu câte 25 ani mai Femeile văduvite, mai greu se ho- de 70. Iar în 60 de cazuri au pornit
bătrân ca mireasa, iar în 7000 de tăresc a se căsători de nou (ori mai proces de despărţire perechi bătrâne
cazuri mireasa mai bătrână ca mi­ greu se mai pot căsători de nou) în de 70—75 ani, ceeace arată tot aşa
rele. Dintre cei căsătoriţi a doua un oraş mare ca Parisul. Numai pu­ — nărozie la bătrâneţe.
oară, 800 bărbaţi au şi păşit nain- ţine, câteva sute, se căsătoresc a

Înţelepciunea Americei faţă de — — 4. Austro-Ung aria, cu 420.000 Dunăre de bani cu susţinerea unei
r
nebunia altor state. în timp de pace şi 1,200.000 în timp astfel de armate şi lipsind dela
In aceste zile când se scrie şi de războiu. — 5. Angdia, cu 250.000 munca naţională jumătate de milion
se vorbeşte iar atâta despre sforţă­ în timp de pace şi 700.000 în timp de lucrători. Pe când America ţine
rile ce le fac cele mai multe ţări de războiu. — 6. Italia, cu 260.000 abia 80.000 sub arme, cheltuind de
pentru a-şi urcă încă statul armate­ în timp de pace, şi 700.000 în timp 8 ori aşa de puţin cu armata şi
lor lor, — nu va fi fără interes să de războiu. — 7. Iaponia, cu 240.000 lăsând muncii sutele de mii de oa­
arătăm în chipuri, proporţia armate­ în timp de pace, şi 650.000 în timp meni tineri! Poftiţi şi socotiţi cât
lor celor mai însemnate state din de războiu. — 8. China, cu 80.000 folos are statul acela după acest
lume. Precum se au unul faţă în timp de pace, şi 500.000 în timp lucru: braţele acelea muncitoare aduc
de altul chipurile de mai sus, — de războiu. — Statele Unite Ame­ folos înfloririi ţării, iar sutele de mi­
aşa se are mărimea armatelor state­ ricane, cu 80.000 în timp de pace, lioane ce s’ar cheltui cu ele dacă ar
lor respective între sine. 1. Cea mai şi 200.000 în timp de războiu. fi şi Americanii aşa de înarmaţi
■ii
înaltă fig-ură, închipuind cea mai mare Ce reese din aceste cifre? Că până în creştet ca Europenii, — le
armată din lume, arată pe Rusia, care statele Europene merg până la ne­ poate folosi pentru aşezeminte ob­
în timp de pace are sub arme 1 mi­ bunie în încărcarea lor cu arme! şteşti de folos poporului, pentru
lion şi 200.000 soldaţi, iar în timp Par’că cu cât sunt mai culte, cu atât cultura lui, pentru îngrijirea lui în
de războiu peste 4 milioane. — mai sălbatece în dorul de a se zdrobi tot felul!
2. Urmează îndată după ea Germa­ unul pe altul! State ca Germania, Iată o asămănare care, vrând
nia, cu armată în timp de pace care are cu 15 milioane mai putini nevrând, arată pe Americani mult
650.000, iar în timp de războiu 2 locuitori, decât Statele Unite ale mai presus, mai înţelepţi, decât noi
milioane 400.000. — 3. Francia cu Americei, ţine sub arme 650.000 de Europenii.
610.000 în timp de pace şi cu 1 oameni (şi acum îşi urcă armata la
milion 800.000 în timp de războiu. 800.000 în fimp de pace!), cheltuind