Page 3 - 1913-44-45
P. 3

Nr. 44  45.                                  C  O  S  I N  Z  E  A  N  A   ------------------------------------------- Pag. 643.

                                                                          luând el în considerare în măsură
                                                                          mare o c h i u  l ,  acest organ atât de
                                                                          fin, de nobil şi de gingaş în corpul
                                                                          omenesc,  —  îl  uzează  nainte  de
                                                                          vreme şi îl slăbeşte, îl expune la boale
                                                                          care nainte de răspândirea cărţii, nu
                                                                          erau cunoscute decât rar de tot.
                                                                              Îndeosebi răspândirea cetitului
                                                                          a  provocat  morbul  miopiei. La  oa­
                                                                          menii ce stau mult cu nasu ’n carte,
                                                                          vine scurţimea vederii mult mai cu­
                                                                          rând decât la ceialalţi. Ţăranul care
                                                                          ceteşte  puţin  (ori  de  loc),  ci  e  cu
                                                                          ochii tot afară în mijlocul naturii,
                                                                          privind depărtările cu verdeaţă, lu­
                                                                          cru ce e foarte sănătos şi întăritor
                                                                          chiar, pentru ochiu, — nu pune o-
                                                                          chelari nici când. Poporul a şi bă­
                                                                          gat de seamă asta şi de aceea Nem­
                                                                          ţilor cu mulţii lor învăţaţi cari ve­
                                                                          neau şi pe la noi în zilele „Nem­
                                                                          ţiei“ (şi al neştiinţei noastre), le zi­
                     Vederea oraşului Lukowitza (Bulgaria).               cea: om din neamul cel cu ochelari...
                                                                              Dar că cetitul atrage după sine
          din motivul foarte firesc, că   români  în  mijlocul  taberei  lor  dela   morbul  scurţimii  de  vedere  nici
      aproape în 70% — nu ştim ceti.  Lukovitza.  Piramida  e  cu  atât  mai   n’are  să  ne  mire.  Nici  nu-i  aşa
       Chestia  ruşinoasă  a  analfa­  vrednică  de  admirat,  cu  cât  soldaţii   lucru  uşor  cum  ne  pare,  după  ce
                                      nici  n’au  avut  uneltele  cele  mai
   beţilor  e  mai  actuală  ca  ori­  bune,  ci  cu  unelte  făcute  în  pripă   suntem deprinşi cu el. Doar ochiul
                                                                          trebue să învălue în razele privirii
   când  în  aceste  luni,  când  munca   s’au  ajutat.  Totuş  a  ieşit  lucru  fru­  sale literă de literă, cuvânt de cu­
   agricultorilor  stagnează  până  la   mos şi trainic.                  vânt, până cuprinde şirul întreg şi
   începutul lui Martie!                 In  faţa  piramidei,  pe  peptul  ei,   apoi şir după şir, până desluşeşte
       Preoţii  şi  învăţătorii  să  ur­  au  fixat  o  tablă  de  piatră,  pe  care   coloane, pagini întregi, uneori foarte
   meze  cu  sfinţenie  îndemnurile   au scris cu litere săpate frumos:   grăbit, opintit de poruncitorul său.
                                                                           Şi doar are lucru urât cu unele li­
   din  „Apelul“  lansat  de  „Aso-          PURTĂTORII PĂCII TRECUT-AO PE   tere. De pildă din literile mari sunt
   ciaţiune“, în acest scop.                  AICI: AL DOILEA REGIMENT DE   uşor de cetit Z M D, dar sunt greu
                                             VÂNĂTORI „REGINA ELISABETA“
      Să  nu  uităm,  că  valoarea             LUKOVITZA, 30 IULIE 1913.   de  cetit  F  V  Y  E.  Din  cele  mici
   unui  neam  se  măsoară  mai  a-                                       se  cetesc  uşor  a  m  n  o,  dar  se  ce­
                                                                          tesc  greu  literile  subţiri  ca  j  l  f  t;
   les,  după  literatura  lui  şi  după   In  una  din  zile,  după  ce  a  fost   pe  C  şi  G  le  greşeşti  uşor  între
   cetitorii acesteia!         A ,    gata,  soldaţii  s’au  aşezat  în  jurul  şi   sine. Adeseori greşim literele sin­
                                      în  faţa  ei,  şi  un  fotograf,  mobilizat
                                      şi  el,  a  fotografat  monumentul  şi   guratice, şi numai fiindcă celelalte
                                                                           ne ajută mai bine, cetim totuşi cu-
                                      pe  înălţătorii  Iui,  —  ca  o  plăcută
   Monumentul delà Lukovitza.         amintire  din  zilele  străbaterii  arma­  vîntul corect.
                                                                              Iaca  dară,  că  binele  ce  ni-1  o-
                                      telor  române  în  Bulgaria,  ca  dictă-
      Precum  s’a  arătat  şi  în  numărul   toare de pace.               fere cetitul, îşi are răul seu: cât în­
   41  al  „Cosinzenei“,  armatele  române                                râureşte sănătos asupra sufletului şi
   năvălite  în  Bulgaria,  oprite  fiind  pe        □ □ □                a minţii, influinţează păgubitor a-
   culmile  din  sus  de  Sofia  de  a  înainta   CETITUL ŞI SĂNĂTATEA    supra sănătăţii.
   până  în  capitala  bulgară,  în  timpul                                              □ □ □
   şederii  lor  prin  locurile  pe  cari  se   Legea  desvoltării în  lume,  o  ob­
   aşezase,  au  zidit  felurite  monumente,   servă ochiul cercetător nu numai în  O FÂNTÂNĂ URIAŞĂ
   cari  să  vorbească  vremilor  urmă­  felul de viaţă al omenimii, ci şi în   până la mijlocul pământului.
   toare  despre  această  sărire  la  mijloc   lucrurile asupra cărora ea, omeni-
   a  României,  între  popoarele  vecine   mea, se încearcă a exerciâ stingere,   Abia   isprăviră   Americanii   cu
   războite,  pentru  a  le  aduce  odată   nimicire,  nu  desvoltare.  De  pildă   tăiarea  canalului  „Panama“,  de  care
   la pace !                          boalele. Se luptă ştiinţa omenească
      Afară  de  monumentul  delà  Bela-   din toate puterile să le împuţineze,   ei  sunt  nespus  de  mândri  şi  îl  nu­
   Slatina,  arătat  în  numărul  nostru  41,   să  le  stîngă,  —  totuş  şi  în  vieaţa   mesc   „cea   mai   mare   lucrare   de
   un  alt  monument  foarte  interesant   lor este desvoltare, ca în toate din   mâni  omeneşti  in  lume",  şi  deja  se
   e  cel  delà  Lukovitza,  orăşel  pe  dru­  lume, şi între ele pe când unele pier,  face  vorbă  de  o  nouă  lucrare  uriaşă
   mul  ce  duce  delà  Plevna  spre  Sofia.   dacă pier, se nasc altele nouă, cari   care  ar  lăsa  departe  în  urma  sa  şi
   Vezi  chipul  monumentului  în  fruntea   dau nouă bătae de cap ştiinţei.
   acestui număr.                        Aci avem exemplul cu cetitul. E   grandioasa  lucrare  a  canalului  „Pa­
        E o măreaţă piramidă de peatră,   lucrul cel mai de folos pentru des-   nama“.  Un  inginer  englez,  I.  E.  Mur-
     clădită cu multă măestrie de soldaţii  voltarea  sufletului  omenesc.  Dar  phy e cel care îşi bate capul cu
   1   2   3   4   5   6   7   8