Page 5 - 1913-44-45
P. 5
Nr. 44—45. C O S 1 N Z E A N A Pag. 645.
Sportiştii români. Printre
tinerimea universitară ro
mână din Pesta s’a pornit,
între altele, o sănătoasă
mişcare pentru cultivarea
sportului, ca gimnastici, ca
biciclişti, ca footbal-işti, etc.
- Zilele trecute redacţia
noastră a primit din Bu
dapesta o cartă poştală cu
fotografia grupei de spor-
tişti români şi următorul
salut:
„Cosinzenei“, care a bine
meritat pentru nizuinţele
tinerimei române,trimitem
noi, primii propagandişti
ai sportului românesc, -
echipele Societăţii „Petru
Maior“ - un călduros şi
frăţesc salut!' 1
Reproducem cu drag nu numai salutul, ci şi chipul simpaticei şi bravei echipe de sportişti români.
Schilozii. statat, că majoritatea răniţilor au fost întregi. O cască metalică solidă pare
0/
loviţi de gloanţe, şi numai 23 o din deci necesară trupelor în timp de
Doctorul Laurcnt, chirurgul spi ei de arma albă: săbii şi baionete. răsboi. Efectele cele mai triste ale
talelor şi profesor la universitatea Cele mai multe răni au avut loc rănilor primite la cap, le constitue
din Bruxelles, a ţinut zilele trecute, pe mâna stângă a soldaţilor; a- mai întâi orbirea absolută; aceasta
la congresul de chirurgie ţinut în ceasta din cauza felului cum ţin în cazul când un glonte străbate
capitala Belgiei, o conferinţă asupra puşca pentru a ochi. Adesea glon tâmplele fără a atinge globul ochilor,
chirurgiei de răsboi în timpul cam ţul atingând mâna stângă şi ur- în cele mai multe cazuri orbirea a
paniei din Balcani. Cetitorii îşi pot mându-şi cursa, îl izbeşte pe soldat fost provocată în războiul balcanic
închipui câte grozăvii, suferinţe, mi şi în cap. Este deci indispensabil, de gloanţele cari îi loveau pe sol
zerii, au defilat în firul discuţiilor după doctorul belgian, ca mâna daţi la ceafă în plin centru nervos
reci şi pur ştiinţifice ale medicului stângă a ţîntaşilor să fie scutită al vederii. Unii din ei au fost însă
din Apus. Cele spuse de doctorul de o armatură de metal. vindecaţi prin operaţie.
Laurent scot la iveală amănunte te Rănile din piept produc scurgeri
ribile din acelea ce sunt urmările de sânge în faţa cărora chirurgul e
războaelor între oameni, şi ele sunt dezarmai; acelaş lucru când e vorba
aşa de pline de învăţăminte nu de răni primite în pântece. Mulţi
numai asupra grozăviilor din trecut răniţi de aceştia, ar putea fi mântuiţi
ci şi asupra acelora din viitori — dacă o ambulanţă bine organizată
Căci luptele între oameni sunt de ar permite să fie operaţi în răstimp
parte de a se fi curmat, vail — încât de cel mult douăsprezece ceasuri
ar fi o mare neglijenţă din parte-ne după rănire.
să nu le pomenim pe scurt şi în a- Felul cum se tratează fracturile
ceastă revistă. Poate că dacă fio (ruperile de oase) e cu totul altfel
roasele amănunte de mai jos, ar în timpul războiului, ca în vieaţa
fi mai adânc răspândite în lume, normală. Ceeace chirurgul trebue să
ar avea drept urmare de a micşoră îngrijească întâi de toate, e păstra
şansele răsboaelorî rea fracţiunilor trupeşti. Şi în război
Timp de unsprezece luni de zile, să lucrează cu prea multă grabă, vail
doctorul Laurent a dat îngrijirile lui, Şi acum, cari sunt armele cele
din umanitate şr din dorinţa de a-şi mai primejdioase pe un câmp de
mări ştiinţa, soldaţilor răniţi sub zi bătae?
durile Adrianopolului mai întâi, şi Soldat bulgar rămas orb şi ciung. După cele dintâi rapoarte bulgă
apoi în spitalele din Sofia. După mână, ca număr, vin ră reşti, s’ar fl putut crede că tunul,
Cele mai variate răni şi schin nile la cap. Cea mai adesea atinsă cu obuzurile şi şrapnelele lui, a fost
giuiri au fost studiate cu acest pri- e fruntea. Gloanţele şrapnelelor iz- cel mai ucigaş. Dar din statisticele
legiu de învăţatul belgian. El a con beşc craniul şi rup din el bucăţi culese în toate spitalele, rezultă că
