Page 7 - 1913-44-45

Nr. 44—45. C O S I N Z E A N A Pag. 647.

Cel mai nou — melc cu casa
*n spate... In şcolile italiene, ba
şi în unele austriace, s’a introdus
sistemul nou de învăţământ, în înţe­
lesul căruia învăţătorul să iasă cu
elevii, cât numai poate el mai mult,
afară în mijlocul naturei, în liber!
Vara, când sunt zile frumoase, să nu
ţii pe elev să se năduşe între păreţii
şcoalei, ci afară cu ei la câmp, prin
zăvoaie, pe sub poale de pădure.
In legătură cu această cerinţă
nouă, şi foarte sănătoasă, a şcolii,
iscoditorii măestri au şi inventat un
foarte interesant scaun pe sama mi­
cilor şcolari, care să le slujească şi
de bancă şi de pult pentru pus cărţile, şi de
pat pentru odichnit. Şi toată întocmirea s’o poată
împăturâ frumos şi s’o iee cu uşurinţă în spate,
— fiind un nou melcuţ cu casa ’n spate! Chipu­
rile de mai sus ni-1 arată în toate formele: In
chipul 1. e şcolarul cu „tornisterul“ în spate. In
chipul 2. îl desface. In 3. s’a aşezat în scaun şi
şi-a pus cartea pe pult, e ca în banca din şcoală.
In pauză, când odichnesc, l’a întins altfel şi şi-a
făcut din el pătuţ, (vezi chipul de alături, 4.), şi
încă ce pătuţ!, cu coperiş ce-i ţine de umbră
de-asupra capului. Chipurile sunt fotografii luate
de pe şcolari dela şcoala din Milano.
Felul acesta de a ieşi cu şcolarii în mijlo­
cul naturei, câştig ă tot mai mulţi aderenţi, şi nu
r
va trece mult timp până el va răsbate şi pe la
noi, să avem şi noi melcuţii noştri cu casa n spate.

rat, 1000 kg. brânzeturi de tot felul Pentru încărcarea tuturor aces­ Dar şi aveau grijă Pontificii
şi o tonă de grăsime de porc. Mai tora, se cere multă grijă şi multă Romei, şi cei din vremile păgâne,
vin pe urmă 37.000 cutii de con­ bătaie de cap din partea conducă­ ca să atragă lumea în jurul Curţii
serve, 4000 kg. zahăr, 200 kg. ceaiu, torilor corăbiei. Nat. lor, prin fel şi fel de fapte.
100 kg. cafea, 300 kg. ciocolată, □ □ □ între altele la aceste Curţi ale
600 portocale, 4000 pere, 4000 mere, Marilor Preoţi păgâni, s’a introdus
15.000 kg. fructe uscate, 200 borcane Un ziar din vremea Romanilor. cu vre-o 200 de ani nainte de
de dulceaţă, 100 borcane de miere. La Romani „Pontifex Maximus“, Christos un obiceiu, care este —
Trecând la lichide vom înşiră: Mai-Marele-Pontifice, capul bise- tatăl gazetăriei în Europa. Iaca cum:
2200 sticle de vin obicinuit, 25.000 ricei, avea, chiar în vremile împă­ Pontifex-ul introdusese obiceiul,
litri de vin de alt fel, 500 de vinuri raţilor, trecere la fel de mare cu a ca ştirile cele mai însemnate ce
alese, 1500 sticle şi tot atâtea ju­ Domnitorului lumesc, şi Curtea lui ajungeau la Curtea lui din împă­
mătăţi de sticle de şampanie, 2000 avea putere de atracţie pentru ma­ răţia romană, ba din toată lumea,
sticle şi 1500 jumătăţi de sticle de rea obşte, cel puţin de-opotrivă cu să le scrie pe o tablă şi tabla s’o
bere, 600 sticle lichioruri şi cognac, Curtea împăraţilor. Ba în era creş­ atârne afară la poartă, pe un pă­
1800 sticle şi 1500 jumătăţi de tină în Roma Curtea Pontificelui, rete larg, ca să cetească lumea
sticle de apă minerală. Nu mai po­ acum creştin, ajunge atotputernică, veştile mari şi însemnate ale zilei
menim de sutele de litre de unt de încât curtea domnitorului lumesc ori a mai multor zile.
lemn şi de oţet pentru miile de sa­ cade cu totul în umbră, ba e, pe un Se adună lume după lume din
late. Mai punem încă şi un vagon timp, chiar Scoasă din Roma şi marea cetate şi stă om în spate
de lapte, trebuincios atât de mult. strămutată în alt punct a ţării. la om să cetească, ori să asculte