Page 8 - 1913-46
P. 8

Pag. 672.                                  C O S I N Z E A N À                                Nr. 46.

                                                                                                 Artiştii  noştri  la  Braşov.
                                                                                              Prezintăm  aci  frumosul  grup
                                                                                              luat  la  Braşov,  unde  trupa
                                                                                              Antonescu  s’a  fotografat  a-
                                                                                              vînd  în  mijlocul  seu  şi  pe
                                                                                              vrednicul  director  gimnazial
                                                                                              Virgil  Oniţiu  şi  încă  câţiva
                                                                                              Români  braşoveni.  lată-i  cine
                                                                                              sunt  (cetiţi  delà  stânga  spre
                                                                                              dreapta  în  rânduri):  Cei  doi
                                                                                              mai  din  sus,  ca  şir  1  :  artiştii
                                                                                              Mărculescu  şi  Georgescu;  şi­
                                                                                              rul  2:  Georgian,  Em  D.  Fa­
                                                                                              gure  (dl  cel  cu  barbă),  Vict.
                                                                                              Antonescu,  dnul  şi  dna  Bre-
                                                                                              zeanu,  dşoara  Rudeanu,  dş.
                                                                                              Sterescu  şi  profesor  Chelariu;
                                                                                              şirul  3:  artistul  Formescu,  dl
                                                                                              Dr.  Horea  Petrescu,  directo­
                                                                                              rul  gimn.  V.  Oniţiu;  şirul  de
                                                                                              jos:  profesor  V.  Neguţ,  dna
                                                                                              Ciucurescu,  dna  Antonescu  şi
                                                                                                   artistul Costescu.

            de  foi  şi  reviste,  din  cari  1551  în   tor  francez  de  pildă,  ne-o  arată  şi   popoare  mai  mărunte  şi  cam  anal­
            limba  maghiară  şi  516  în  alte  limbi.   faptul  ce  se  vesteşte  de  curând  din   fabete ca al nostru.
            intre  acestea  toate,  ziare  ce  apar   Paris,  că  faimoasa  lucrare  alui  Arthur   *
            zilnic  sunt  284,  —  şi  totuş  mai  vin                                 Producţia aurului în lume. Un
            aşa  de  multe  din  afară.  Semn  că   Rimbaud:  „One  saison  en  enfer“,   scriitor englez de economie naţională,
            lumea  încă  tot  simte  că  nivelul  cul­  va  apare  în  ediţie  de  lux  de  150   Iacob  Willian,  a  făcut  amănunţite
            tural  şi  ştiinţific  al  ziarelor  din  Aus­  franci  exemplarul.  Iar  ediţia  simplă,   cercetări  asupra  producţiei  aurului
            tria,  e  şi  azi  mai  sus  ca  al  celor  din   à  1  fr.  50,  se  trage  în  150.000  de   în  vechime  şi  în  timpul  de  faţă.
            ţară,  —  şi  de  aceea  nu  se  poate   exemplare! Ediţii nevisate macar la  Archívele  Londrei,  a  acestei  inimi
            încă lipsi de acelea.                                                   spre  care  fug  cele  mai  mari  râuri
                            *«                                                      de  aur  din  lume,  —  i-au  servit  da­
               Dl  Dr.  Smigelschi,  canonic  în                                    tele  de  lipsă,  cu  destulă  acurateţă.
            Blaj,  publică  o  lungă  tânguire  în  nu­                             Şi  el  a  constatat  pe  temeiul  docu­
            mărul  dela  13  Nov.  al  „Românului“,                                 mentelor  aflătoare,  următoarele:  In
            ca  ponoslu  asupra  purtării  pe  care                                 timpul  descoperirii  Americei,  tot  au­
            au  avut’o  mulţi  fruntaşi  ai  vieţii                                 rul  din  lume  abia  atingea  valoarea
            noastre  româneşti,  bărbaţi  politici  şi                              de  850—900  milioane  franci.  Nici
            de  bancă,  faţă  de  fericitul  dsale                                  după  asta  scoaterea  aurului  nu  s’a
            frate,  mult  regretatul  pictor  Octa-                                 urmat  cu  prea  mare  zor,  —  numai
            vian Smigelschi.                                                        dela  jumătatea  veacului  trecut  în­
               Ne  mirăm  foarte  mult  de  dl  ca­                                 coace,  decând  s’au  deschis  minele
            nonic  dela  Blaj,  că  se  mai  miră  de                               de  aur  din  California  şi  Australia,
            acest  lucru.  Par’că  dsa  n’ar  fi  ştiind,                           a  urmat  o  epocă  fără  samăn  în
            că  la  noi  toată  lumea  face  politică,                              vechime,  de  bogăţie  în  aur!  Aşa  în
            iar  fiindcă  în  politică  se  spune  că                               1850  s’au  scos  din  băile  de  aur
            nu  trebue  să  te  iei  după  inimă,  —                                abia  preţ  de  50  milioane  franci,  în
            la  noi  lumea  aşa  crede,  că  nu  tre­                               1855  de  55  milioane,  în  1870  deja
            bue  să  mai  ai  nici-odată  inimă!  Nici                              de  200  milioane,  în  1885  de  300
            chiar  acolo  ar  fi  foarte  politic  să                               milioane,  în  1900  de  400  milioane,
            ai inimă!...                                                            în  anul  trecut  apoi,  s’a  scos  aur  de
                            *                                                       2330 milioane!
               Ediţii de lux şi ediţii mari.                                            Dela  descoperirea  Americei  până
            „Câtă  depărtare,  Doamne,  dela  verme                                 azi,  s’a  extras  din  pământ  aur  în
                                                                                    preţ  de  70  de  mii  de  milioane,  —
            pân’  la  astru!...“  Câtă  deosebire  dela                             sumă  pe  care  dacă  ai  împărţit-o  pe
            scriitor al unei naţiuni mari, ca Fran­                                 toţi  locuitorii  globului  pământesc,
            ceză,  Germană,  Engleză,  până  la  al   Un  ţântaş  distins:  e  locotenentul  (ober-   aşadar  şi  pe  sălbatecii  Africei  şi  pe
            uneia  ca  Română,  Bulgară,  Sârbă...   laitnant)  dela  şcoala  de  ofiţeri  din  Bucu­  Eschimoşii  Nordului  gheţos,  —  s’ai
                                                reşti,  care  la  concursul  Societăţii  de  tras   veni de fiecare suflet 50 coroane
            Colo  şi  popor  număros  şi  cetitori   la  ţântă,  a  fost  declarat  ca  cel  mai  bun  tră­  Ar fi bine.
            relativ  întreit  de  mulţi  ca  la  noi.   gător  în  anul  1913-1914,  pentru  ce  i  s’a
                                                judecat  lui  „Lanţul  de  onoare  Carol  /.“  în
            Că  ce  lux  îşi  poate  îngădui  un  edi­  aur şi argint, oferit de însuş M. Sa Regele.
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13