Page 9 - 1913-46
P. 9
cîiăSQi senina. tănat cu două coade, saltă uşor pe cap. Maramele
flutur, în adierea vântului răcoros de munte, acoperind
Răsai senină, caldă şi uşoară, ca o pânză de păianjen, iile ce schinteiază în strălu
cirea soarelui.
Destramă noaptea care mă cuprinde,
Mântuitoare mâna îmi întinde Femeile vorbesc restit, si vorbele lor cad ca lo-
Şi nvie-avăntul meu de-odinioară. vituri de ciocan. La una ochii îi par doi cărbuni
aprinşi, şi obrajii înbujoraţi, vestesc, sănătatea mun
Şi din văpaia ce-o reverşi în cale telui şi voia bună a sufletului.
La mine ndreaptă a iubirii rază „Noroc...
Şi sufletul umbrit mi ’nseninează — Voe bună, domnule...
Cu zorii ngemănaţi privirii tale. — îi mult pân’ la mănăstire?
— O lecuţă, uite se zăreşte turla, jos de tot la
Şi vin aproape, lung în ochi-mi cată sfârcul pădurii“...
*
Al păcii soare ntrânşii să răsară. * *
Prin tine cred, visez prin tine iară, Săpată în inima muntelui de piatră, pe un podiş
Prin tine mă închin ca altă-dată. adumbrit de pomi înalţi, mănăstirea apare deodată
înaintea ochilor. Trepte de lemn, roase şi putrezite
Prin tine taina vieţii se desleagă
Şi rostul şi-l arată blânda fire, pe la capete, taie povârnişul repede, şi urcă sus de
Măiastră prinde-acuma să se nşire tot, până în poarta mare.
A visurilor salbă, că mi-eşti dragă. Chiliile înşirate în preajma ulucilor, sprijinite în
stânci de peatră, au în faţă galerii largi, vopsite cu roş.
Ca primăvara harnicele-albine La poartă, e o masă rotundă de stejar, cu scău
Gândirea mea străbate-acum în zare nelul pnns între doi mesteacăni.
Şi-adună pentru noua mea cântare De aici se vede valea toată, si satul cu casele
7
9
Căldura, ca s’o nalţe pân la tine. împrăştiate pe vadul apei, şi poiana din faţa mănăs-
tirei, cu crucea de piatră săpată deantregul în stâncă.
Şi, cum se nalţă veselă, senină, Se vede jos de tot, alături de prundul gârlei, stâna
Stăpână pe-al meu suflet e uimirea: de oi, s’aude talanga, şi fluerul picură în suflet notele
Văzui şi eu odată înfrăţirea lui mângăitoare, duioase...
Pământului cu raza de lumină... Vântul clatină ramurile plopilor înalţi, şi foile
I. U. SORICU lor tremurătoare se zbat în fâşeituri lungi, cu zgomot
uşor şi plăcut... »
în mănăstire, luminiţele fumeg, pe la ferestrile
mici săpate în piatră.
ŞIRAGUL DE MĂTĂNII... Nimeni nu se mişcă delà locul lui. Maicile stau
9
încremenite, în strană, cu ochii pironiţi în slova căr
- a m i n t i r e - ţilor de rugăciuni.
G. VLĂDESCU-ALBEŞTI O măicuţă tânără, aşează cu luare aminte ster-
garul ţesut în borangic, delà icoana Maicii Domnului...
Pe cai buestraşi, împodobiţi cu ciucuri pe la Faţa ei albă prinsă de casmirul negru cu o dungă
frunţi, vin în zori de zi, Muscelencele, spre târg. albă pe la frunte, pare o icoană sfântă ruptă din ca
Pălăriile de plasă, prinse frumos, pe părul piep tapeteasma mănăstirei...