Page 3 - 1913-47
P. 3

N  r .   4 7 .                          C  O  S 1 N  Z  E A  N  A                           Pag. 683.

                                                                           lumea e mult mai practică şi mai
                                                                           liberală, — tot atâtea cuvinte, care
                                                                           atrag cu o putere neînvinsă!
                                                                              Ei bine, nu e un păcat săvârşit
                                                                           faţă  de  noi  înşine,  un  păcat  pe
                                                                           care  în  întâia  linie  îl  săvârşeşte
                                                                           statul  faţă  de  sine  însuş,  că  nu
                                                                           caută  să  cunoască  cu  de-amăruniul,
                                                                           în toate tainele ei, a:ea vieaţa ame­
                                                                           ricană, care are la temelii astfel de
                                                                           motori aducători de mulţumire pen­
                                                                           tru marea mulţime a locuitorilor?
                                                                           Şi tiu-mi pot închipui, că aceea ce
                                                                           în America e cu putinţă, să nu fie
                                                                           cu  putinţă  şi  la  noi!  Şi  dacă  nu
                                                                           întru  toate,  de  sigur  în  cea  mai
                                                                           mare parte!
                                                                              Atunci,  prin  noua  îndrumare  a
                                                                           vieţii,  a  muncii  mari,  pe  cărări  mai
      Refugiaţi  de  pe  „VolturnoIată  chipul  unui  grup  de  refugiaţi,  mântuiţi  de  pe   pracdce,  mai  fericitoare,  —  iaca  sta­
      vaporul’„Volturno“,  fotografaţi  pe  bordul  altui  vas  care  i-a  ridicat  din  luntrile   tul  ar  fi  ajuns  a-şi  găs'i  leacul  şi
      de  salvare.  Ei  ţin  şi  două  centure  de  salvare,  de  care  capătă  fiecine  care  vrea
      să sară în valuri, pentru a pluti pe de-asupra lor până Pa pescui vreo corabie.  pentru  cea  mai  dureroasă  rană  a
                                                                           sa:   pentru   emigrarea   locuitorilor,
   acela,  că  au  fost  şi  ei  robi  păgâni­  Americanilor“.  Doar  că  autorul  nu   care  ia  întinderi  tot  mai  înspăimân­
   lor  în  acest  oraş,  —  dar  domni  ai   a tras toate încheerile şi nu a ară­  tătoare !
   lui  au  fost  abia  de  când  Dorobanţii   tat uriaşele foloase ce ar urma după   Dacă statul ungar nu va grăbi
   români,  sărind  în  ajutorul  Ruşilor
   primejduiţi,  alungară  pe  păgâni  dela   un astfel de studiu. De aceea să-mi  a  face  acest  lucru,  iaca  unde  va
   acest  ţărm  al  Dunării,  până  dincolo   daţi, dle redactor, voe, să întregesc  ajunge:  nu  vor  trece  zece  ani  şi
   peste  Balcani,  departe!  Pentru  a-   eu acel şir de idei.            poporaţiunea  lui  va  da  înapoi,  şi
   ceastă  vrednicie  a  armelor  române,   Un astfel de studiu, nu numai   şi câtă va rămâneâ aci încă, va stâ
   conferenţa  de  pace  dela  Berlin,  după                               din: femei, copii, bătrâni neputin­
   războiul  ruso-româno-turc,  şi  a  ju­  că „ar îndruma şi sufletele tinerimii
   decat  României  Silistra,  şi  numai   noastre spre direcţii mai practice,   cioşi şi funcţionarii de tot felul, cari
   perfidii  diplomatice  au  făcut  să  ră­  mai productive, mai fericitoare, de­  nu-s puteri productive pentru marea
   mână,  fără  nici  un  titlu  de  drept,   cât acelea, pe care azi le are nain-   muncă  a  vieţii.  Şi  ca  urmare  vor
   Bulgariei,  abia  atunci  ridicată  din   tea  ochilor  în  lumea  dela  noi“,  -   ajunge  şi  aici  braţele  muncitoare
   tină.
                                       ci  un  astfel  de  studiu  ar  fi,  după   tot aşa de scumpe ca în America,
       Că  acum  iarăş  voinicii  ofiţeri  ro­                             —  căci fiind puţine, se vor ţinea
   mâni  stau  mândri  pe  aceste  forturi,   a  mea  părere,  direct  interes  de  stat!
   cum  îi  arată  interesantul  chip  de  pe   Interes de prima valoare 1  la  preţ!,  —  doar  că  în  America
   pagina  1.  a  acestui  număr  al  „Cosin-   Căci,  mă  rog,  de  ce  se  plânge   pentru aceiaş bani se capătă braţe
   zenei“, e numai firesc şi drept!    azi  statul  ungar  mai  tare,  ca  de   voinice, puternice, pe ales!, iar noi
                  □ □ □                grozava sângerare de care pătimeşte  —  ce vom găsi! Stări acestea, din
                                       prin emigrarea, pe care nu ştie cum  care  munca  mare  va  avea  să  su­
    REFORMA GIMNAZIILOR                s’o  mai  oprească!  A  ajuns  statul   fere tot mai mult, năcazul să fie fot
   şi o urmare a lor.                  nostru să-şi împăneze hotarele cu   mai mare.
      Ca  răsunet  la  cele  scrise  în  arti­  gendarmi, încât e şirul lor aşa de   Iar în contra acestui viitor negru,
   colul  despre  „Reforma  gimnaziilor“  în   des, că aproape se văd unii pe alţii,   ţara noastră se poate apărâ numai
    numărul  trecut  al  „Cosinzenei“,  pri­  şi stau acolo păzind ţara, de parcă   chiar începând a-şi pregăti schim­
    mim  dela  un  stimat  cetitor  al  revistei   ar  păzi  de-adreptul  o  temniţă,  ca   barea felului de judecare a vieţii şi
    noastre următoarele:               să nu fugă condamnaţii din ea! E    de îndrumare a muncii, după acel
       ...Mi-a plăcui foarte muli păre­  o mare plagă, care tot creşte, ca un   fel  american,  care  ne  atrage  azi
   rea, pe care autorul articolului „Re­ morb rău, emigrarea la noi.       lumea  acolo,  şi  ne  face  această
   forma  gimnaziilor“  din  nr.  46.  al   Şi  de ce fuge  lumea  spre  Ame­  concurenţă înspăimântătoare, — lu­
    „Cosinzenei“ a ventilat-o, părere ori­ rica ? Numai pentru aceea, că vede   cru  care  numai  prin  isteaţa  idee
    ginală privitor la aceea reformă, că  că acolo vieaţa e pusă pe temeiuri   dată în articolul din vorbă al „Co-
    adecă să se introducă un studiu nou:  cu totul altele; că acolo munca omu­  sinzenii“, se poate ajunge.
    „Pilde şi învăţăminte din vieaţa   lui e mult mai bogat răsplătitoare,               □ □ □
   1   2   3   4   5   6   7   8