Page 3 - 1913-47
P. 3
N r . 4 7 . C O S 1 N Z E A N A Pag. 683.
lumea e mult mai practică şi mai
liberală, — tot atâtea cuvinte, care
atrag cu o putere neînvinsă!
Ei bine, nu e un păcat săvârşit
faţă de noi înşine, un păcat pe
care în întâia linie îl săvârşeşte
statul faţă de sine însuş, că nu
caută să cunoască cu de-amăruniul,
în toate tainele ei, a:ea vieaţa ame
ricană, care are la temelii astfel de
motori aducători de mulţumire pen
tru marea mulţime a locuitorilor?
Şi tiu-mi pot închipui, că aceea ce
în America e cu putinţă, să nu fie
cu putinţă şi la noi! Şi dacă nu
întru toate, de sigur în cea mai
mare parte!
Atunci, prin noua îndrumare a
vieţii, a muncii mari, pe cărări mai
Refugiaţi de pe „VolturnoIată chipul unui grup de refugiaţi, mântuiţi de pe pracdce, mai fericitoare, — iaca sta
vaporul’„Volturno“, fotografaţi pe bordul altui vas care i-a ridicat din luntrile tul ar fi ajuns a-şi găs'i leacul şi
de salvare. Ei ţin şi două centure de salvare, de care capătă fiecine care vrea
să sară în valuri, pentru a pluti pe de-asupra lor până Pa pescui vreo corabie. pentru cea mai dureroasă rană a
sa: pentru emigrarea locuitorilor,
acela, că au fost şi ei robi păgâni Americanilor“. Doar că autorul nu care ia întinderi tot mai înspăimân
lor în acest oraş, — dar domni ai a tras toate încheerile şi nu a ară tătoare !
lui au fost abia de când Dorobanţii tat uriaşele foloase ce ar urma după Dacă statul ungar nu va grăbi
români, sărind în ajutorul Ruşilor
primejduiţi, alungară pe păgâni dela un astfel de studiu. De aceea să-mi a face acest lucru, iaca unde va
acest ţărm al Dunării, până dincolo daţi, dle redactor, voe, să întregesc ajunge: nu vor trece zece ani şi
peste Balcani, departe! Pentru a- eu acel şir de idei. poporaţiunea lui va da înapoi, şi
ceastă vrednicie a armelor române, Un astfel de studiu, nu numai şi câtă va rămâneâ aci încă, va stâ
conferenţa de pace dela Berlin, după din: femei, copii, bătrâni neputin
războiul ruso-româno-turc, şi a ju că „ar îndruma şi sufletele tinerimii
decat României Silistra, şi numai noastre spre direcţii mai practice, cioşi şi funcţionarii de tot felul, cari
perfidii diplomatice au făcut să ră mai productive, mai fericitoare, de nu-s puteri productive pentru marea
mână, fără nici un titlu de drept, cât acelea, pe care azi le are nain- muncă a vieţii. Şi ca urmare vor
Bulgariei, abia atunci ridicată din tea ochilor în lumea dela noi“, - ajunge şi aici braţele muncitoare
tină.
ci un astfel de studiu ar fi, după tot aşa de scumpe ca în America,
Că acum iarăş voinicii ofiţeri ro — căci fiind puţine, se vor ţinea
mâni stau mândri pe aceste forturi, a mea părere, direct interes de stat!
cum îi arată interesantul chip de pe Interes de prima valoare 1 la preţ!, — doar că în America
pagina 1. a acestui număr al „Cosin- Căci, mă rog, de ce se plânge pentru aceiaş bani se capătă braţe
zenei“, e numai firesc şi drept! azi statul ungar mai tare, ca de voinice, puternice, pe ales!, iar noi
□ □ □ grozava sângerare de care pătimeşte — ce vom găsi! Stări acestea, din
prin emigrarea, pe care nu ştie cum care munca mare va avea să su
REFORMA GIMNAZIILOR s’o mai oprească! A ajuns statul fere tot mai mult, năcazul să fie fot
şi o urmare a lor. nostru să-şi împăneze hotarele cu mai mare.
Ca răsunet la cele scrise în arti gendarmi, încât e şirul lor aşa de Iar în contra acestui viitor negru,
colul despre „Reforma gimnaziilor“ în des, că aproape se văd unii pe alţii, ţara noastră se poate apărâ numai
numărul trecut al „Cosinzenei“, pri şi stau acolo păzind ţara, de parcă chiar începând a-şi pregăti schim
mim dela un stimat cetitor al revistei ar păzi de-adreptul o temniţă, ca barea felului de judecare a vieţii şi
noastre următoarele: să nu fugă condamnaţii din ea! E de îndrumare a muncii, după acel
...Mi-a plăcui foarte muli păre o mare plagă, care tot creşte, ca un fel american, care ne atrage azi
rea, pe care autorul articolului „Re morb rău, emigrarea la noi. lumea acolo, şi ne face această
forma gimnaziilor“ din nr. 46. al Şi de ce fuge lumea spre Ame concurenţă înspăimântătoare, — lu
„Cosinzenei“ a ventilat-o, părere ori rica ? Numai pentru aceea, că vede cru care numai prin isteaţa idee
ginală privitor la aceea reformă, că că acolo vieaţa e pusă pe temeiuri dată în articolul din vorbă al „Co-
adecă să se introducă un studiu nou: cu totul altele; că acolo munca omu sinzenii“, se poate ajunge.
„Pilde şi învăţăminte din vieaţa lui e mult mai bogat răsplătitoare, □ □ □