Page 4 - 1913-47
P. 4
Pag. 684. C O S I N Z E A N A N r . 4 7 .
-
Un cort în câmp, în vreme de războiu. La stânga se vede cortul Comandantului Regimentului 2. de Vânători „Regina
Elisabeta" pe câmpiile bulgare, la Lukovitza. E un cort simplu, având ca masă o scândură prinsă pe nişte pociumbi,
- doar că pe dinafară e îmbrăcat în frunziş, ca să ţie cât de cât de căldurile năduşitoare. — La dreapta e — „Can
celaria Regimentului", cu lada cu scrisorile servind drept masă şi un lampion prins sus pe stâlp, ca să fie semn pen
tru stafeţii ce ar veni noaptea în căutarea cancelariei regimentului.
Păreri asupra României. drie gândindu-ne la frumoasele zile rile de atunci!... Astăzi orgolioasa
pe cari le au de trăit fraţii noştri Turcie de odinioară, recunoaşte vă
Un cetitor din Paris al revistei noastre, din Regat? Situaţiunea lor în con dit superioritatea morală şi militară
urmărind cele ce se scriu prin ziarele şi certul european s’a limpezit mai a neamului pe care îl călcau odată
revistele din marile capitale apusene, —
iute decât ne-am fi aşteptat. Ro în picioare, cu dispreţ!...
ne scrie următoarele:
mânia ocupă însfârşit poziţia la Să nu pierdem niciodată cre
Ţara românească îşi vede pres
care îi dau dreptul armata şi civi dinţa în Dumnezeul sfânt! Mai cu
tigiul crescând pe zi ce trece. Stră lizaţia ei! Ea străluceşte ca un lu rând sau mai .târziu el răsplăteşte
lucirea numelui ei devine tot mai
ceafăr printre statele cari licăresc cu bunătate pe acei cari suferă.
vie în streinătate. Abia ne-am ridicat
în jurul ei în Răsărit. în vieaţa neamurilor ca şi a in
ochii de pe nişte gazete nemţeşti
în starea de fapt creată în ul divizilor, observăm aceeaş justiţie
şi franţuzeşti, cari încă mai vorbesc
timul timp Ţării româneşti, Ro ce se pregăteşte, licărind în dosul
de călătoria ministrului român dl
mânii mai văd şi — intervenţia, evenimentelor, care le zbuciumă e-
Take lonescu, la Constantinopole
Tatălui Ceresc. învăţământul pe xistenţa. în vieaţa neamurilor mai
şi la Atena. Ele pomenesc de vi
care îl tragem de aci nu decurge ales, nimica nu este ireparabil.
zitele lui la Sultanul şi la regele
numai de prezent şi din amănun Cel care îndură azi, se va bu
Constantin, vizite în răstimpul că
tele precise ale actualei politici eu cură mâne!
rora a impus aproape, în numele
ropene. El cuprinde mai ales tre Noi, mai ales, să nu scăpăm
ţării lui, acordul greco-turc, care
cutul cel mai îndepărtat. Şi ne e niciodată din vedere acest adevăr.
se tărăgăna de atâta vreme.
capul greu de gânduri când îl a- El să trăiască odată cu credinţa
9
Şi am mai cetit în aceste ziare dâncim. în inimile noastre! Iar când dure
apusene constatarea că, viitoarele Să reîmprospătăm în mintea noa rile ne vor fi prea mari, să trecem
certuri din Balcani — căci or să stră detaliile trecerii dlui Take Io- în revistă istoria omenirei din tre
mai fie! — tot de elementele bal nescu prin străvechiul oraş al Stam- cut şi din prezent. Vom găsi în-
canice vor fi potolite. Arbitrul lor bulului, în care a fost primit nu trânsa nenumărate pilde, cari ne
va fi iarăş România, „ca naţiunea numai cu onoruri, dar chiar şi cu vor consolă!
cea mai puternică şi cea mai civi o nuanţă de umilire înaintea lui din Acestea sunt gândurile ce mă
lizatoare din răsăritul european . partea — Turciei! Şi să ne mai a- năpădiră aici, în depărtatul Apus,
11
Puterile mari au depus deci în ma ducem aminte, că în acelas Stambul după cetirea cuvintelor de admi
nile ei dreptul de a interveni când se hotăra în trecut soarta Munte rare, găsite în marile ziare ale Apu
va fi nevoe!.. Şi Turcia, Grecia, niei şi a Moldovei, că de acolo se sului, la adresa României!
Bulgaria, Sârbia, Muntenegrul, vor numeau Domnii lor, ca într’un pa-
ascultă de glasul ei împăciuitor, dar şalâc turcesc, că Brâncoveanu Con
hotărât. stantin si feciorii lui, tot acolo au Răspândiţi revista „Cosinzeana“
între cunoscuţii dumneavoastră!
Nu ne creşte oare inima de mân peritL. Cum s’au schimbat lucru