Page 4 - 1913-47
P. 4

Pag. 684.                                  C  O  S I N  Z  E A  N  A                           N  r .   4 7 .

                                                                                                                   -
























          Un  cort  în  câmp,  în  vreme  de  războiu.  La  stânga  se  vede  cortul  Comandantului  Regimentului  2.  de  Vânători  „Regina
          Elisabeta"  pe  câmpiile  bulgare,  la  Lukovitza.  E  un  cort  simplu,  având  ca  masă  o  scândură  prinsă  pe  nişte  pociumbi,
          -  doar  că  pe  dinafară  e  îmbrăcat  în  frunziş,  ca  să  ţie  cât  de  cât  de  căldurile  năduşitoare.  —  La  dreapta  e  —  „Can­
          celaria  Regimentului",  cu  lada  cu  scrisorile  servind  drept  masă  şi  un  lampion  prins  sus  pe  stâlp,  ca  să  fie  semn  pen­
                                  tru stafeţii ce ar veni noaptea în căutarea cancelariei regimentului.
           Păreri asupra României.            drie gândindu-ne la frumoasele zile  rile de atunci!... Astăzi orgolioasa
                                              pe  cari  le  au  de  trăit  fraţii  noştri   Turcie de odinioară, recunoaşte vă­
            Un  cetitor  din  Paris  al  revistei  noastre,   din Regat? Situaţiunea lor în con­  dit  superioritatea  morală  şi  militară
          urmărind  cele  ce  se  scriu  prin  ziarele  şi   certul  european  s’a  limpezit  mai   a neamului pe care îl călcau odată
          revistele  din  marile  capitale  apusene,  —
                                              iute  decât  ne-am  fi  aşteptat.  Ro­  în picioare, cu dispreţ!...
          ne scrie următoarele:
                                              mânia  ocupă  însfârşit  poziţia  la    Să  nu  pierdem  niciodată  cre­
             Ţara românească îşi vede pres­
                                              care  îi  dau  dreptul  armata  şi  civi­  dinţa în Dumnezeul sfânt! Mai cu­
          tigiul crescând pe zi ce trece. Stră­  lizaţia  ei!  Ea  străluceşte  ca  un  lu­  rând sau mai .târziu el răsplăteşte
          lucirea numelui ei devine tot mai
                                              ceafăr  printre  statele  cari  licăresc   cu bunătate pe acei cari suferă.
          vie în streinătate. Abia ne-am ridicat
                                              în jurul ei în Răsărit.                 în vieaţa neamurilor ca şi a in­
          ochii  de  pe  nişte  gazete  nemţeşti
                                                 în  starea  de  fapt  creată  în  ul­  divizilor, observăm aceeaş justiţie
          şi franţuzeşti, cari încă mai vorbesc
                                              timul  timp  Ţării  româneşti,  Ro­  ce se pregăteşte, licărind în dosul
          de călătoria ministrului român dl
                                              mânii  mai  văd  şi  —  intervenţia,   evenimentelor, care le zbuciumă e-
          Take  lonescu,  la  Constantinopole
                                              Tatălui  Ceresc.  învăţământul  pe   xistenţa. în vieaţa neamurilor mai
          şi  la  Atena.  Ele  pomenesc  de  vi­
                                              care  îl  tragem  de  aci  nu  decurge   ales, nimica nu este ireparabil.
          zitele  lui  la  Sultanul  şi  la  regele
                                              numai de prezent şi din amănun­         Cel care îndură azi, se va bu­
          Constantin, vizite în răstimpul că­
                                              tele precise ale actualei politici eu­  cură mâne!
          rora  a  impus  aproape,  în  numele
                                              ropene. El cuprinde mai ales tre­       Noi,  mai  ales,  să  nu  scăpăm
          ţării  lui,  acordul  greco-turc,  care
                                              cutul  cel  mai  îndepărtat.  Şi  ne  e   niciodată din vedere acest adevăr.
          se tărăgăna de atâta vreme.
                                              capul  greu  de  gânduri  când  îl  a-   El să trăiască odată cu credinţa
                                                                                                                  9
              Şi am mai cetit în aceste ziare   dâncim.                           în inimile noastre! Iar când dure­
          apusene constatarea că, viitoarele     Să reîmprospătăm în mintea noa­ rile ne vor fi prea mari, să trecem
           certuri  din  Balcani  —  căci  or  să   stră detaliile trecerii dlui Take Io-   în revistă istoria omenirei din tre­
           mai fie! — tot de elementele bal­  nescu prin străvechiul oraş al Stam-  cut  şi  din  prezent.  Vom  găsi  în-
          canice vor fi potolite. Arbitrul lor   bulului,  în  care  a  fost  primit  nu   trânsa  nenumărate  pilde,  cari  ne
          va  fi  iarăş  România,  „ca  naţiunea   numai cu onoruri, dar chiar şi cu   vor consolă!
          cea  mai  puternică  şi  cea  mai  civi­  o nuanţă de umilire înaintea lui din   Acestea  sunt  gândurile  ce  mă
           lizatoare   din   răsăritul   european .   partea  —  Turciei!  Şi  să  ne  mai  a-   năpădiră aici, în depărtatul Apus,
                                          11
           Puterile  mari  au  depus  deci  în  ma­  ducem aminte, că în acelas Stambul   după cetirea cuvintelor de admi­
           nile  ei  dreptul  de  a  interveni  când   se hotăra în trecut soarta Munte­  rare, găsite în marile ziare ale Apu­
          va  fi  nevoe!..  Şi  Turcia,  Grecia,   niei şi a Moldovei, că de acolo se   sului, la adresa României!
           Bulgaria, Sârbia, Muntenegrul, vor   numeau Domnii lor, ca într’un pa-
           ascultă de glasul ei împăciuitor, dar  şalâc turcesc, că Brâncoveanu Con­
           hotărât.                            stantin si feciorii lui, tot acolo au   Răspândiţi   revista   „Cosinzeana“
                                                                                    între cunoscuţii dumneavoastră!
              Nu ne creşte oare inima de mân­ peritL. Cum s’au schimbat lucru­
   1   2   3   4   5   6   7   8   9