Page 5 - 1913-47
P. 5

N  r .   4 7 .                          C  O  S I N  Z  E A  N    A                         Pag. 685.








































     Răzbesc  nainte  Românii  noştri!  Tabloul  acesta  ne  înfăţişează  un  fapt  înveselitor:  Buna  pornire  a  poporului  nostru
     de  a-şi  trimite  copiii  la  meserii.  Aceşti  12  băeţi  sunt  toţi  dintr'un  singur  sat,  din  Poşaga-de-sus,  în  Munţii-Apuseni.
     Nu-s  nici  5  ani  de  când  vrednicul  vigil  silvanal  Teodor  M.  German  a  început  a  îndemnă  pe  ţăranii  noştri  de  acolo
     să-şi  mai  dee  din  copii  la  meserii,  că,  uite,  hotarul  lor  e  sărac  şi  neroditor,  şi  numai  din  plugărie  nu  pot  trăi  bine
     toţi,  —  şi  azi  numai  în  Sibiiu  sunt  12  învăţăcei  la  meserii  din  această  comună!  Le-a  fost,  negreşit,  de  mare  ajutor
     faptul,  că  dl  Victor  Tordăşian  preşedintele  meseriaşilor  români  din  Sibiiu,  i-a  luat  sub  ocrotirea  dsale  adevărat  pă­
     rintească  şi  le-a  căutat  locuri  la  măestri  de  acolo,  —  şi  azi  ţi-e  mai  mare  dragul  să  vezi  laolaltă  pe  aceşti  băeţi  tineri,
     toţi  dintr’un  sat,  când  se  întâlnesc  laolaltă  ca  învăţăcei  în  Sibiiu.  într’o  zi  dl  Tordăşian  adunându  i,  i-a  fotografat  pe
     toţi  în  grup,  punându-se  cu  drag  şi  dsa  în  mijlocul  lor,  căci  nu  are  dsa  clipe  mai  pline  de  mulţumire  sufletească,
     ca  acelea,  când  poate  isprăvi  ceva  în  folosul  meseriilor  române  şi  se  află  în  mijlocul  învăţăceilor  şi  calfelor  nume­
     roase, adunate de dsa în Sibiiu şi însufleţite pentru cariera lor! Din toţi cei 12 mici Poşăgeni, abia unul e calfă,
                                             ceialalţi încă toţi învăţăcei.

    O presă nouă.                      gative. Violenţa ne fascinează. Ea      Această valoare a sentimentelor
                                       mulţumeşte în noi sentimentul, odi­ omeneşti e prea bine cunoscută, ea
       Un cetăţean al Londrei a făcut   nioară preponderent, astăzi temperat  reese cu prea mult relief din toate
    originalul plan de a scoate un ziar,   dar încă tenace, pe care l’am moş­  câte se petrec în jurul nostru, pen­
    din care să se escludă pe cât po­  tenit dela străbunii noştri din epoca  tru  a  insista  asupra  ei.  Cele  mai
    sibil faptele violente sau urâte ale   cvaternară. Suntem obişnuiţi să res­ culminante genii literare şi artistice
    omenirei, acordându-se în schimb  pectăm mai mult distrugerea decât  ne-o dovedesc în operele lor. Pie­
    mai multă atenţie făcătorilor de bine  edificarea. Cea dintâi e fulgerătoare  sele de teatru şi romanele cele mai
    şi eroilor modeşti şi obscuri. Inten­  şi definitivă, a doua este succesivă  vestite sunt mai toate nişte tragedii,
    ţia englezului ne pare cu atât mai   şi înceată. De unde atracţia bizară   adecă întrânsele predominează sen­
    lăudabilă, cu cât constifue o reac-   pe care cea dintâi o exerciază asu­  timentele şi acţiunile omeneşti cele
   ţiune împotriva bolnăviciosului ins­  pra spiritului omenesc.           mai violente. Şi apoi, ne ajunge să
   tinct din sufletul omenesc, care-1     Legea  aceasta,  mintea  noastră   ascultăm noi înşine raportul vieţii, să
   face să se complacă în naraţiunile   a  stabilit-o  în  raportul  diverselor   deschidem un număr de ziar de ori
   şi în spectacolele de omoruri şi de   elemente ale naturei, în raporturile  unde şi de orice dată ar fi. Ne va izbi
   dezastre.                           omului cu natura, şi în acelea ale   majoritatea zdrobitoare a faptelor
       Părţile violente ale evenimente­ oamenilor între dânşii. în virtutea   diverse sângeroase, număroasa în-
   lor este deobşte cunoscut, că escită  ei, erupţia unui vulcan care distruge şirare de crime şi de hoţii, precum
   mai  mult  imaginaţia  noastră.  Şi   o regiune, ne izbeşte mai tare de­  şi numărul restrâns de coloane con­
   cum ziarele sunt expresia opiniei   cât clădirea unui oraş-şi un om care  sacrate  oamenilor  şi  faptelor  de
   publice, nu e de mirare să găsim    asasinează ne interesează mai mult  treabă. Şi împotriva acestei stări de
   întrânsele o majoritate de fapte ne­ decât unul care scapă vieaţa altuia. lucruri vrea să lucreze dl George
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10