Page 6 - 1913-47
P. 6

Pag. 686. ---------------------------------  C  O  S I N  Z  E A  N    A                      Nr. 47.

         Lawrens,  cinstitul  englez  despre
         care  vorbim  la  începutul  acestui
         articol.
             Şi el va reuşi, suntem siguri, în
         tentativele lui. Căci ne închipuim
         că elementele negative nu covârşec
         de fapt, în natură pe cele pozitive,
         în  natură  există  probabil  o  oare­
         care egalitate între distrugere şi e-
         dificare; dar conformaţia vicioasă
         a duhului omenesc o înregistrează
         cu osebire pe cea dintâi. Cu toate
         acestea  ar  trebui  să  ne  zicem,  că
         dacă  în  războiul  din  Balcani  au
         perit  peste  o  sută  de  mii  de  sol­
         daţi, în acelaş răstimp s’au născut
         şi mai mulţi copii în Europa. Pen­
         tru un copac lovit de trăznet, creşte
         aiurea un mai mare număr de co­
         paci.
             De aceea îi dăm din tot sufletul
         aprobarea noastră dlui George Law­
                                                 Când  norocu-şi  schimbă  pasul...  Sau  mai  drept  zis:  Când  Dzeu  vrea  să  bată  pe
         rens, viitorului proprietar de ziar.    om,  îi  ia  întâi  mintea.  Despre  asta  se  va  fi  încredinţat  mai  mult  ca  ori-şi-cine
         Presei  îi  incumbă mai  mult  decât    Regele  Ferdinand  al  Bulgariei..  Când  în  războiul  cu  Turcii  oştile  lui  strâbă-
                                                 teau  din  victorie  'n  victorie,  şi  striviseră  sub  picioarele  lor  glorioase  toată
         oricui  datoria,  de  a  educa  opinia   Tracia  şi  ajunseră  la  Ţărmul  Mării  spre  care  atâta  se  râvnea  patria  bulgară,
         publică, în senzul de a nu acorda       —  când  intrară  în  Cavalla,  fu  o  bucurie  de  nedescris  pe  ei!  Regele  lor  să
                                                 duse  şi  se  urcă  pe  ruinele  classice  ale  unei  întărituri  dela  Cavalla,  de  unde
         atenţia ei esclusivă evenimentelor      are  o  privelişte  minunată  până  departe-departe,  şi  adâncit  în  visul  de  fericire
         negative din omenire. Prea multă        pe  care  îl  vede  cu  ochii,  întrupat  aci  naintea  lui,  —  trăeşte  clipele  cele  mai
                                                 luminoase  ale  vieţii  sale!  Eră  sigur  că  aceste  ruine  şi  preţiosul  oraş  cu  port
         cinste se face de obicei răufăcăto­     la  marea  Aegeică,  Cavalla,  e  pe  veci  a  lui!  Va  forma  o  piatră  preţioasă  din
         rilor, consacrându-li-se o publicitate   Coroana  lui,  a  cărei  raze  băteau  deja  şi  de  pe  turnurile  sclipitoare  ale  Adria-
                                                 nopolului, şi se oglindeau pe cupolele nestemate ale Sf.-Sofii din Ţarigrad!..
         excesivă. O crimă, de obicei, e po­
                                                     Pe aripile acestei frumoase fantazii pluteâ gândul fericitului Rege Ferdi­
         vestită în mai multe coloane, şi un     nand, când stâ visător pe ruinele de mai sus ale Cavallei...
          act de eroism numai în câteva rân­                       (Vezi anim chipul de pe pagina următoare)
          duri. Şi fiindcă publicul a fost obiş­
         nuit cu această hrană spirituală, e   IARĂŞ CORABIE ÎN FLĂCĂRI,          unde  află  ştire  de  primejdie,  —  a
         firesc, ca el s’o ceară mereu. Să se    Luna  asta  Noemvrie  fu  lună  de   crezut  mai  curând  că  e  o  glumă
         încerce însă a se întreţine în mul­  primejdii  pentru  corăbiile  călătoare   proastă  a  cutărui  telegrafist,  ca  să-l
         ţime cultul faptelor frumoase, să se  pe  mări.  In  timp  de  abia  o  lună,  se   facă  să  umble  de-a  năroada  pe  mare.
          caute  a  se  acorda  cât  mai  multă   vesteşte  a  treia  corabie  arzând  pe   Şi  n’a  plecat,  mai  ales  că  nu  i  se
          publicitate acţiunilor de jertfă uma­ mare.  Cea  mai  nouă  e  corabia  spa­  spuneâ  în  ce  punct  pe  mare  s’ar
          nitară, şi publicul se va familiariza  niolă  „Balmes“,  care  s’a  aprins  în   află  vasul  primejduit  ?  Se  vede  că
         încet-încet cu ideile nobile, iar cu   largul  apelor,  dar  n’a  ajuns  la  sfârşi­  telegrafia  de  pe  „Pannonia“  a  pri­
          timpul ele îl vor atrage, îl vor pre­  tul  jalnic  la  care  „Volturno“,  ci  toţi   mit  cu  scădere  telegrama  lui  „Bal­
          ocupa,  îl  vor  fascina,  aşa  cum  îl   oamenii  de  pe  ea  au  putut  fi  mân­  mes“.  Dar  peste  7  ore  „Pannonia“
          fascinează astăzi ideile şi acţiunile  tuiţi.  Ea  ardea  deja  de  8  ore,  când   primeşte  o  nouă  telegramă  dela  un
          de violenţă. Totul e o simplă ches­  i-a  venit  cel  dintâi  ajutor.  Căci  deşi   alt  vapor  din  largul  mării,  care  îi
          tiune de metodă educativă.          dase,  după  izbucnirea  focului,  o  te­  spune,  că  a  primit  telegramă  dela
                                              legramă  în  jur,  cerând  ajutor,  aceea   „Balmes“,  că  e  în  primejdie.  I  s’a
             Spiritul de jertfă, cultul naţional,
                                              telegramă  a  ajuns  pe  vaporul  „Pan-   spus  în  ce  punct  pe  mapa  mării  se
          simţul filantropic şi umanitar, iată
                                              nonia“  numai  atâta:  „Sunt  în  flăcări,   află  „Balmes“,  —  şi  acum  „Panno­
          care ar trebui să fie hrana pe care
                                              am  lipsă  de  ajutor!“  Dar  nu  spunea   nia“  a  plecat  într’ajutor.  Când  a  a-
          presa s’o dee cetitorilor ei. Un ast­
                                              numele  corăbiei,  nu  spunea  locul   juns  aproape,  partea  dinnapoi  a  va­
          fel de început vrea să facă dl George
                                              unde  se  află,  —  şi  aşa  „Pannonia“   porului  ardeâ  cu  flăcări  mari,  căci
          Lawres, şi îi urăm din toată inima
                                              care  altfel  e  vapor  ţinut  în  portul   pe  vapor  erâ  încărcat  mult  bumbac
          succes.
                                              New-York  anume  ca  corabie  de    şi  rum,  şi  focul  apucase  la  astea  şi
                        □ □ □                 mântuire,  care  are  să  alerge  acolo  ieşea un turn de fum de ajungea
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11