Page 7 - 1913-47
P. 7

Nr. 47.                                 C  O  S I N  Z  E A  N    A                         Pag. 687.

                                                                            câte  case  erau  atunci  în  Buda  şi
                                                                            Pesta  şi  câte-s  azi;  câţi  locuitori,
                                                                            câţi  deregători,  câte  cheltueli  cu  ei;
                                                                            cum  stâ  treaba  cu  sănătatea  locui­
                                                                            torilor,  şi  altele.  Şi  iaca  ce  spune
                                                                            cruda  statistică,  —  crudă,  fiindcă
                                                                            spune  adevărul,  şi  atunci  când  toţi
                                                                            cei din jurul ei nu-1 văd bucuros.
                                                                               Şi  ea  spune  anume,  că,  în  aceşti
                                                                            40  de  ani,  numărul  caselor,  a  sporit
                                                                            aşa  de  frumos,  încât  azi  sunt  de
                                                                            douăori  atâtea  case  în  Budapesta,
                                                                            ca  atunci!;  numărul  locuitorilor  e
                                                                            de  treiori  aşa  de  mare  ca  atunci;
                                                                            numărul  bolnavilor  e  de  patruori  de
                                                                            mare;  numărul  deregătorilor  orăşe­
                                                                            neşti  de  şaşe  şi  jumătate  ori;  iar  plă­
                                                                            ţile  acestora  sunt  de  zeceori  aşa  mari
                                                                            ca acum 40 de ani.
       S’a  întors  frunza  pe  tău...  Dar  nesocotitul  Rege  bulgar,  ordonează,  contra  sfa­  Cu  alte  cuvinte:  O  poporaţiune
       turilor  miniştrilor  şi  generalilor  sei,  -  războiu  acum  şi  cu  aliaţii,  de  cari  ajutat   întreit  de  mare  locueşte  îndesată  în
       a  putut  visă  frumosul  vis  de  mărire  descris  mai  nainte,  —  şi  acest  pas  nefericit
       îi  pogorî  în  mormânt  întreagă  frumoasa  perspectivă  de  mărire  viitoare!...  Nu   case  numai  de  2-ori  aşa  de  multe,
       trecură  două  luni  de  zile  şi  pe  zidurile  romantice  dela  Cavalla,  unde  numai   şi  de  aci  pricina  atâtor  boale!  —
       mai  nainte  Regele  Ferdinand  îşi  visă  frumosul  vis,  puse  piciorul  tinerul  Rege
       Constantin  al  Greciei,  care  zmulse  Bulgarilor  şi  Cavalla,  —  şi  acum  el  lăsă   Celelalte  se  spun  de  sine  :  locuitori
       se  fie  fotografat  pe  acelaşi  loc,  pe  care  dacă  şi-a  pus  piciorul,  nici  nu  voi  să-l   de  3-ori  de  mulţi,  sunt  guvernaţi
       mai  retragă!  Azi  acest  chip  întruchipă  realitatea,  stăpânirea  faptică.  Cel  de  mai
       nainte  fu  un  vis  frumos  ce  se  spulberă  iute,  ca  un  nor  uşor  la  ivirea  celei   prin  deregători  de-aproape  7-ori  aşa
       dintâi  suflări  mai  tari  de  vânt  şi  de  lumină  de  soare..  Aşa-i  când  norocu-şi   de  mulţi,  pentru  plată  de  zeceori
       schimbă  pasul...  N’aduc  ani  ce-aduce  ciasul!  Sau,  cum  zice  Românul:  Când
        Dzeu vreâ să bată pe om, îi ia întâi mintea... Şi Bulgarilor aşa le fu scrisă.  aşa de mare!
                                                                               Aşa se „modernizează“ lumea azi.
    pan’  la  cer.  Ci  fiind  marea  liniştită,   daţii  corăbiei,  ca  să-i  mântuiască,   □ □ □
    focul  ardea  încet.  Cei  de  pe  „Pan-   dar  el  cu  13  matrozi  a  rămas  încă
    nonia“  spun  că  pe  „Balmes“  eră  o   pe  corabie,  să  mai  cerce  a  stinge   Emigrarea,
    ordine  desăvârşită.  Şi  aşa  nici  pri­  focul.  Şi  —  spre  marea  lor  bucurie,   marea  boală  a  ţării  noastre,  a  fost
    mejdii  de  vieţi  şi  pierderi  de  vieţi   —  după  încordări  de  încă  2  ore,  au   în  anul  trecut,  1912,  următoarea:
    nu  s’au  întâmplat.  Căpitanul  condu­  reuşit  a  învinge  focul  şi  a-l  stinge,   Au  trecut  marea,  spre  America  mai
    cea  lucrările  de  stingere  a  focului,   mântuindu-şi corabia de perire!  ales,  numai  cu  corăbiile  Societăţilor
    iar primul-ofiţer liniştea pe călători.           □ □ □                 cari  au  concesiune  de  lucrat  în  Un­
        „Pannonia“  s’a  putut  apropia                                     garia,  şi  cari  dau  cu  o  cale  seamă
                                        DESVOLTARE INTERESANTĂ...
    până  pe  70  metri  de  corabia  ce  ar­                               de  călătorii  ce  duc:  114.000  de  oa­
    dea  şi  aci  a  slobozit  în  mare  lun­  Astan  s’au  împlinit  40  ani  de  când   meni.  Dintre  aceştia  29.000  au  fost
    trile  de  salvare  spre  a  luâ  pe  călă­  cele  două  oraşe  de  pe  ţărmii  Du­  oameni  cari  au  trecut  marea  fără
    torii  de  pe  „Balmes“.  Mântuirea  a-   nării,  Buda  şi  Pesta,  şi-au  dat  aşa-   paşaport.
    cestora  a  mers  în  ordine.  Numai  trei   zicând  mâna  peste  puternicul  fluviu   Atâta  arată  societăţile  de  corăbii,
    inşi,  între  cari  şi  o  femee,  călcând   şi  s’au  unit  într’unul  singur,  în  Bu­  cele  care  au  legături  cu  guvernul
    rău  şi  poate  fricoşi,  au  căzut  în   dapesta  de  azi.  Din  acest  prilegiu,   Ungariei  şi-i  dau  seamă  de  oamenii
    mare,  dar  matrozii  i-au  pescuit  în­  oraşul  a  sărbat  un  jubileu,  cu  tirade   pe  cari  îi  duc  din  ţară.  Aceea  însă
    dată şi i-au mântuit pe toţi.       şi  veselie  şi  cu  masă  întinsă  şi  cu   e  de  înţeles,  că  cei  mai  mulţi  din
       Ofiţerii  şi  matrozii  au  rămas  încă   vorbiri  şi  mai  întinse.  Dar  nime  n’a   cari  fug  fără  paşapoarte,  se  trag
    pe  „Balmes“,  să  lupte  doar  reuşesc   putut  grăi  ceva  aşa  interesant,  ca   spre  porturi  unde  să  nu  dee  faţă  cu
    a  stânge  focul  şi  a  mântui  corabia.   vorba  —  cifrelor  reci  şi  seci  ale  ce­  nici  un  fel  de  om  de  supraveghiere
    Nu  voiau  s’o  părăsască.  Asta  erâ   lei  mai  temute  vorbitoare:  a  statis­  al  Ungariei,  de  teamă  că  le-ar  pu-
    Joi  sara.  Vineri  dimineaţa  pe  la  3   ticei.  Statistica  şi-a  adunat  şi  ea  da­  teâ  face  vreo  pedecă.  Şi  aşa  e  de
    ore,  focul  prinsese  putere  mare,  că-1   tele  ei,  a  făcut  asămănări  din  multe-   crezut,  că  dacă  pe  corăbiile  socie­
    ajutâ  şi  un  pic  de  vânt  ce  se  stâr­  multe  puncte  de  vedere  între  Buda   tăţilor  cu  concesiune  în  Ungaria,  au
    nise  pe  mare,  —  şi  atunci  căpitanul   şi  Pesta  de  acum  40  de  ani  şi  Bu­  trecut  30.000  de  oameni  fără  paşa­
    a  dat  „Pannoniei“  o  parte  din  sol­  dapesta  de  azi!  S’a  pus  să  arate  poarte, — apoi pe corăbii în afară
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12