Page 13 - 1913-48
P. 13
N r . 4 8 . C O S I N Z E À N A Pag. 709.
pentru pianul său. Şi încă avea aerul că-mi face „IN BULGARIA...“
un bine.
Sub acest titlu au scos dnii C. Paul şi A. Marcu
Atunci îl strigai pe portarul Arnoult şi după ce
o foarte interesantă broşură în „Biblioteca Istorică“ a
se urcă la mine, îi explicai ruga mea. Absurd ca un
revistei „Flacăra“ delà Bucureşti. E o descriere pe
sofism, prost ca o turmă de porci, şi cu creerul mai scurt a întregei ridicări a României asupra Bulgariei şi
astupat decât o sută de flacoane de eter laolaltă, a celor păţite şi pătimite de armatele române prin
portarul meu nu voi să înţeleagă nimic; dar presimţind Bulgaria.
că voiam să-i cer un serviciu, nu şovăi nici un moment. începe cu a arăta cum s’a zmuls, aşazicând, cu
puterea, decretul de mobilizare, de cătră cetăţenii cari
„Nu, declară el cu simplicitate, nu voi face ceea
cereau războiul cu multă îndârjire, atunci când Regele
ce cereţi dela mine.“
se îndoia încă să-l pornească! Sunt foarte interesante
Şi de ce mă refuză? Doamne, pentru plăcerea, capitolele care deschid broşura cu descrierea acestor
pentru singura plăcere, de a-mi face rău. întâmplări. - Descrie apoi trecerea armatelor, felul cum
înzadar stărui-i eu: au fost primite de poporaţia bulgară, — cuprinderea
oraşelor, — lupta contra colerei, (pagini foarte mişcă
„Te rog, semnează actul acesta, domnule Ar
toare), — iar un capital vorbeşte despre V1 a i c u în
noult! Ce avantagiu găseşti în a nu-mi aduce acest
B u l g a r i a , descriind foarte duios rolul ce a avut dra
mic serviciu ? gul nostru frate în campania aceea.
— De fel!, urlă Arnoult. Nu! nu! nu! Pianul a- Are descriere de oraşe şi de sate bulgăreşti. —
cesta face parte din mobilierul care-mi răspunde de Simţămintele Bulgarilor faţă de Romănia. Un Bulgar le
solvabilitatea dtale, şi nu-1 voi lăsă să iaâă. De unde zicea: Şi dacă luaţi voi acum câteva sate şi oraşe delà
ştiu eu că ai cu ce-mi plăti chiria, când vă voi pre noi, ni-le daţi voi iară napoi, peste 5—6 ani, cînd
moare „ăla“ (arăta spre Austria, înţelegînd pe împăra
zentă chitanţa?
tul ei) şi când voi mereţi să vă luaţi Ardealul, iar noi
— Dar sufrageria mea? ne luăm napoi Dobrogia!..“ Cu aşa visuri se mângăe
— îmi bat joc! Bulgarii pentru perderea Cadrilaterului. — Câţi bani a
— Dar garnitura mea de cămin în valoare de o lăsat armata română prin Bulgaria, — şi altele şi altele!
miie două sute de franci? Recomandăm interesanta broşură. Costă numai 60
fileri şi 5 fii. de porto. Se capătă la Librăria S. Bor-
— Puţin îmi pasă de garnitura dtale!
nemisa în Orăştie.
— Şi biblioteca mea de lemn de păr înegrit, pe
care am plătit-o cu două sute de napoleoni?
— îmi bat joc de biblioteca dtale. Pianul nu va
eşi de aici; iată tot ce am de spus“. CRIMA LUI _ _
Astfel vorbi Arnoult portarul, şi deodată mi se 13
limpezi privirea asupra realităţii lucrurilor. Am înţeles SYLVESTRE BONNMRD
că oamenii sunt răi, şi inima mea lipsită de pete,
inima mea curată, inima mea naivă, se umplîi subit Roman de A NATO I. E FRANCE - Trad. de VASILE STOICA
de o ură neîmpăcată. Strâns ca într’un şurub, de a-
III.
ceşti doi oameni tot atât de infami, tot atât de înver Lusance, 12 August.
şunaţi unul ca şi celalalt, de a mă lipsi, fără motiv,
I-am scris Teresei, după cum îi făgăduisem, că’s
de o distracţie scumpă mie, mi-a venit în gând să
sănătos şi mă simt bine. M’am ferit însă de a-i spune,
neutralizez aceste forţe şi să le reduc la neant prin
că am adormit într’o sară în bibliotecă în faţa geamu
aplicarea principiului Simi/ia Similibus.
lui deschis, şi m’am ales cu un guturaiu, căci biata
„Scoateţi instrumentul de aici; nu mai am nevoe
femeie ar tăbărî cu dojenile, asupra mea, ca parlamen
de el!, strigai eu negustorului de pianuri.
tele asupra regilor. „Cum puteţi fi aşa lipsit de jude
— Mă opun la aceasta!, urlă portarul.
cată la vârsta dvoastră, domnule!“ ar fi neîncetatul
— Ba îl voi scoate, căci îmi garantează creanţa,
cântec. Ea săraca în simplitatea ei crede, că judecata
strigă negustorul.
creşte şi ea cu anii. Iar eu îi par excepţie în pri
— Te voi împiedeca pe ori-ce cale, zbiază por
vinţa asta.
tarul, căci el răspunde de plata chiriei.“
Neavând aceleaşi motive de a-mi ascunde păţa
Sunt trei ani de atunci; trei ani de când aceşti nia în faţa doamnei de Gabry, îi povesti-i visul cu
ioi imbecili, victimele complicităţii lor, se ceartă pen- deamănuntul. II povesti-i aşa cum e în ziarul acesta şi
ru o proprietate de care eu singur mă folosesc, stri cum a fost pe când dormiam. Căci meşteşugul născo
când când unul când celalalt, că pianul e al lor. în cirilor nu-I cunosc. Ce-i drept, povestind sau scriind
/remea asta eu cânt la un pian, care nu mai este al ce mi s’a întâmplat, e cu putinţă să fi adaus pe ici pe
îimănuia, slăvind înţelepciunea Tatălui Ceresc, care a colea împrejurări sau cuvinte prin apa cărora n’am tre
»tiut să facă din prostia insondabilă a oamenilor, un cut, dar n’am făcut-o ca să întortochez adevărul, ci
:ontrapunct al uimitoarei lor răutăţi. mai mult din dorinţa aceea tainică de a lămuri şi în
Trad. de: A. C. tregi ceea ce eră întunecat şi încurcat, şi poate ce
