Page 2 - 1913-48
P. 2
Pag. 698. C O S I N Z E A N A N r . 4 8 .
P R I N C I P E S A M A R I A mult timp până vor fi date in
toată forma pe faţă. Şi dacă
mai întârzie, pricina ci-că e
a României, începe să fie ob- nitoarea de Tron, nu e numai femee Ţarevna, care se află în ajun
servată pe cerul politicei mari frumoasă, ci — aşa se pare — şi o de fericit eveniment familiar,
a Europei, nu mai mult ca o diplomată distinsă! Ani de zile a peste care încă n’a trecut.
stea strălucitoare numai prin strălucit pe Cerul Curţii Române,
frumseţa sa şi care luminează numai ca o stea singuratică, nimeni *
- Pe paginile următoare prezintăm
numai asupra Ţării sale, ci deja nu ştia ce dorinţe, pofte, năzuinţe pe cele mai multe din persoanele în
ca o mare diplomată, care cu stăpânesc sufletul ei. Azi î n s ă jurul cărora se ţes zvonurile acestea
degete moi şi fine, dar hotă i e s e t o t m a i m a r c a t ă î n r e l i e f frumoase. Arătăm pe cele două fiice
râte şi isteţe din cale-afară, ar i c o a n a n o u ă a puterii viitoare a ale Ţarului, de cari e vorba, pe Prin
fi ţăsând fire departe mergă României, icoană la care Principesa cesa Elisabeta a României, pe mama
toare în diplomaţia înaltă din lucrează cu mare zel, pe urma legă ei, Princesa Maria, ţesătoarea influentă
tre familiile Domnitoare şi din turilor sale puternice de înrudire! Şi a acestor planuri, pe Prinţul Carol în
civil şi ca splendid ofiţer. <Pe Augusta
tre statele în capul cărora stau! norocul tradiţional al Coburgilor, îi Carmen Sylva, vedeţi-o în fruntea nu
Acestei frumoase fiice a Albi- însoţeşte paşii! mărului 33 al „Cosinzenei“ din a c.)
onului, i se atribue planuri cu La Londra aşa se şopteşte, că
adevărat mari, de apropiere Moştenitorul de tron al Angliei,
între anumite familii Domni îşi va alege soaţa vieţii sale între Monumentul Suvaroff. La 1789
toare, de urzire a noue legă două Principese foarte frumoase, Rusia a avut iarăş un războiu cum
turi, cari ar fi hotărâtoare nu şi anume: Coroana Imperiului bri plit cu Turcii. Cum pe atunci Ţările
numai pentru Familia Domni tanic, va împodobi odată sau Române, Moldova şi Muntenia, se
toare Română, dar chiar pen fruntea fiicei a doua a Ţarului, aflau încă sub suzeranitate turcească,
Turcii ţineau că hotarele lor se în
tru politica mare europeană, sau pe a Principesei Elisabeta a tind până la hotarele Rusiei, aşadar
poate pe veacuri înainte. în României! şi peste Muntenia şi Moldova ! Şi
deosebi Tronul României, ar fi Că tânărul Principe îşi va găsi când aveau de furcă cu Ruşii, cari de
prin aceste planuri ale Princi fericirea la Petersburg ori la Bucu pe atunci le purtau Sâmbetele şi le
pesei, fixat cu picioarele în reşti, — asta e încă întrebare a vii dădeau, la răstâmpuri, lovituri, cari
stânci mari tari ca colţurile torului, dar nu e peste putinţă să pregătească creparea păreţilor îm
părăţiei păgâne, cu scop de a liberă
Carpaţilor şi ca granitul coas ca dorinţa Principesei Maria să de sub jugul greu al ei popoarele
telor britanice... Iacă într’ade- se împlinească!, —căci doar fetiţa creştine din Balcani, — ei veniau cu
văr ce scrie corespontentul din ei e una dintre cele mai' drăgălaşe armiile lor până sus în Moldova,
Berlin al ziarului Bud. H. din fiinţe din lume! spre a-şi apărâ — „hotarele“.
O astfel de încăerare a fost şi
Pesta, scrisoare pe care nu Al doilea mare plan al ei e, ca cea din 1789, dată la Plăineşti, în ju
mitul organ o tipăreşte la loc fiiul ei să ajungă ginere farului deţul Râmnicului-Sărat al Moldovei.
de- frunte îjn numărul său de Rusiei, — lucru ce nu întâmpină A fost o ciocnire din cele mai straş
Duminecă, 30 Novembre. Vor pedeci mari! nice şi furioase între armatele ru
bind despre aceea, că la Curtea Şi pe când în trecut, familiile seşti şi armiile păgâne. Ba fu această
luptă a Ruşilor un act de adevărat
Română s’â conceput planul Puternicilor Europei îşi dădeau în şi măreţ eroism, — dacă ţinem seamă
de a da Albaniei de Principe tâlniri în Copenhaga, — se poate de faptul, că generalul rus Suvaroff,
pe Wilhelm de W i e d , înte întâmplă ca, peste zece ani, locul aveâ o armată de abia 10.000 de
meind prin asta o nouă di cel mult pismuit, să fie capitala oameni, şi totuş a dat cu ea astfel
nastie domnitoare în Europa şi României /“ de lovituri grozave armatei păgâne,
făurind pe seama ei o nouă Dacă corespondentul din încât a învins armata cea de 100.000
Coroană, — lucru ce ar fi vred B e r l i n al unui ziar maghiar de Turci, spulberându-o cu totul!
Acestui măreţ fapt ostăşesc, a-
nicia Reginei Elisabeta (Car atât de puţin binevoitor Româ cestui erou, a dorit Ţarul rusesc să-i
men Sylva) care şi Ea e fiică nilor, ca Bud. H., e silit a măr ridice un monument vrednic, şi pen
a Familiei de Wied, — numitul turisi aceste lucruri, pe cari aşa tru aceea a cerut voe guvernului ro
corespondent berlinez, spune: le află acolo şi aşa le vede, mân delà Bucureşti, să poată ridica
...„Dar are Ea (Reg-ina Carmen şi numitul ziar le face loc la în hotarul comunei Plăineşti, monu
mentul eroului Suvaroff, pe care el,
Sylva) o colaboratoare cu mână tare, poziţie de onoare, îndată după Ţarul, îl dărueşte şi poartă toate
despre care până aci s’a vorbit în prim-articolul seu, — trebue cheltuelile lui. Guvernul român i-a
cercurile Curţilor, tot numai ca des că aceste lucruri sunt deja aşa dat voe. Şi la 19 Nov. n. a. c. mo
numentul s’a desvălit, fiind de faţă
pre o femee foarte frumoasă. Pe de pregătite, aşa de coapte, Metropolitul Moldovei din Iaşi, cu
când P r i n c i p e s a Maria, Moşte- încât nici nu va mai trece înaltul cler, şi delegaţia armatei ro-
