Page 4 - 1913-48
P. 4
Pag. 700. C O S I N Z E A N A Nr. 48.
ocrotirea acestei Curţi, ca şi cum
am fi trimis acolo pe Carol.
Şi lumea mare din Germania şi
Austria şi de aiurea, care ţine mult
la Familia Domnitoare română, a
privit niţel lucrul mai de-aproape,
şi a zis: Că drept are! Uite, ce în
ţelept socoate şi alege Curtea dela
Bucureşti persoana pentru Tronul
Albaniei! Şi Principele nominat la
Bucureşti, fu primit de toate cele
lalte Curţi şi în lanuar va intră în
Albania ca Domn al ei, şi îşi va
pune pe cap Coroana cea mai nouă
din Europa.
Corespondentul din Berlin al
unei foi mari din Pesta, vorbind
despre acest succes al Curţii ro
mâne, mărturiseşte aceea ce în Ber-
lin se ştie şi se vorbeşte, când
spune următoarele:
„Cel dintâi plan al tronului fa
miliei de Wied, s’a născut la Bu
cureşti“. — Şi admirând succesele
Curţii române, adauge:
„Curtea Română ajunge încetul
cu încetul pe toate terenele, în pla
nul prim!Regina (Elisabeta, Carmen
Sylva) care e născută Princesă de
Wied, a prins fireşte, cu bucurie
ocaziunea pentru întemeiarea nouei
dinastii de Wied...“
Prezentând astfel acest fapt in
teresant, ca operă a Reginei Ro
mâniei, ziarul maghiar nu uită a
Principesele Olga şi 7 atiana, fiicele mai mari a Ţarului în portul lor naţional rusesc.
se împăna niţel şi pe sine cu pe
nele acestei Auguste Domnitoare, O LUME NEBĂGATĂ ÎN SEAMĂ, toarele fără aripi. Reginele, - se
când întreţese observarea: ...„Poate care insă seamănă cu lumea oamenilor. vede că şi furnicile îşi au reginele
azi puţini îşi mai aduc aminte că lor întocmai ca albinele, — au o în
printre tilulele pe cari le poartă Observaţiile alor doi învăţaţi asu căpere deosebită; ele asigură înmul
Regina Elisabeta, luceşte mândru pra vieţii şi moravurilor furnicilor. ţirea furnicarului şi sunt îngrijite cu
şi titul de Doctor maghiar/..“ Uni multă băgare de seamă.
Gintile lor pacinice şi războinice. Clasele
versitatea maghiară din Cluj, adecă, sociale. Disciplina, grija de morţii lor, etc. Asupra lucrătoarelor cade toată
nainte cu vreo 12 ani, a dăruit şi grija mâncărilor înlăuntru şi afară
Reginei României, pentru meritele Sir John Luhhock, unul din cei de furnicar. Ele pregătesc hrana, se
sale literare, titula de Doctor de o- mai de seamă învăţaţi în ale na îndeletnicesc cu creşterea furnicilor
noare al acelei Universităţi, — şi turii, după lungi şi temeinice obser tâuăre, sunt zidari dibaci, ele mă
acum că se vorbeşte atâta bine vări, hotăreşte furnicilor al doilea resc locuinţa, repară stricăciunile,
despre Curtea Română şi de laureata loc în şirul animalelor, îndată după mereu veghiază la liniştea coloniei,
ei Regină-poetă, ziarul maghiar află om, înainte chiar a maimuţelor, de îngrijesc de casă, dau învăţături ce
de bine să fluture niţel înaintea o- spre cari de altcum ştim cu toţii lor tânăre, scapă dela înnec pe ce
chilor cetitorilor sei, diploma de cât sunt de isteţe. lelalte, îngrijesc de bolnavi şi duc
Doctor, ce o are dela o universitate într’un furnicar găzduesc peste pe cei morţi la cimiter; lucrează şi
maghiară. tot trei feluri de locuitori: bărbaţii se supără, stau de poveşti şi pe
□ □ □ cu aripi, femeile înaripate şi lucră trec, se ceartă cu vecinele lor şi-şi
