Page 5 - 1913-48

N r . 4 8 . C O S I N Z E A N A Pag. 701.

în Europa şi America-de-Nord, şi să
vizităm o „colonie“ de furnici de
acestea. înaintăm. Arătarea noastră
pricinueşte o mare spaimă şi sun­
tem daţi de ştire de vreo câteva fur­
nici, cari se plimbă, şi de păzitori,
locuitorilor furnicarului. „Păziţi-vă!“
Strigătul paznicilor se răspândeşte
din ce în ce cu o repeziciune sur­
prinzătoare, chemând pe fiecare ce­
tăţean la postul său de scăpare sau
de apărare, pentru a sărî în ajuto­
rul patriei primejduitei
După ce au băgat de seamă că
noi nu suntem nişte războinici ve­
niţi să luăm în stăpânire furnicarul
şi să luăm pe locuitori în robie,
după cum, fac furnicile sângeroase,
alarma se potoleşte şi ne putem
apropia.
Aşadar furnicile pot să-şi schimbe
între ele, să-şi trimită părerile, prin
atingerea aripilor şi poatecă şi prin
sunete date de organele de strigare,
aşezate pe inelele pântecelui.
Semnul de alarmă a fost dat şi
răspândit cu o iuţeală uimitoare şi
prins de un organ de auzit aşezat
în aripi şi poate de un al doilea
organ care primeşte sunetul în îlue-
rile labelor. Or fi având urechi de
zeceori de fine ca ale noastre, în­
cât vor fi auzind şi sunetul telegra­
fiei fără fir, când trece pe undele ae­
rului 1 Cine-ar puteâ garantă că nu?
Trecem pe lângă o furnică lu­
Ţarevna, cu fiiul seu Ţareviciul. crătoare, ce se îndeletniceşte tocmai
să-şi facă găteala, căci curăţenia
fac găteala; peste tot duc o întreagă cinile cele mai grele, iar în vreme este una din însuşirile de căpetenie
vieaţă de lucru. de războiu fac slujba de adevăraţi ale furnicii. Aşezată pe cele patru
Şi în această colonie, unde fie­ luptători, atacând pe micii drumeţi, labe de dindărăt, cu capul în sus,
care membru îşi îndeplineşte dato­ jefuind, nimicind toate furnicarele ea îşi trece pe rând sau deodată
ria până la capăt, unde nici o des- pe unde trec, înaintând chiar şi până cele două lăbuţe de dinainte pe
binare nu împedecă sau micşorează în găurile viespilor, cu un cuvânt frunte şi pe obraji, întocmai cum se
fericirea comunităţii, domneşte cea purtându-se ca nişte adevăraţi sol­ spală pisicile (şi cum mulţi oameni
mai caldă dragoste de patrie, care daţi de temut 1 Soldaţii fac toate a- - nu se spală...)
se poate întrezări în toate legăturile cestea şi spre desvinovăţirea lor, Văzurăm apoi altele lungite pe
furnicilor libere cu furnicile triburi­ numai pentru a înzestrâ coloana lu­ spate, lingându-se, altele periindu-se.
lor, a cuiburilor vecine. crătoarelor ce merg la luptă cruntă Iată colo o gâlceavă, se batl Ne
La cea mai mare parte dintre şi pe care au îndatorirea de a o apropiem ca să le despărţim, dar
soiurile de furnici, lucrătoarele ho­ apără şi a o hrăni până la lagărul ele nu se bat, fac un joc ca să-şi
tărăsc războiul sau pacea. apropiat. petreacă şi fiecare din cei doi po­
Sunt însă şi unele soiuri de fur­ Şi acum să facem cunoştinţa u- trivnici are destulă grijă, ca să nu
nici, am puteâ zice ginfile război­ nei familii de furnici. Să ne înfăţi- facă ca unul din ei să sufere.
u
nice, cari întreţin armata, ai căror şem unui trib de furnici negre- Pătrundem în furnicar. Prin mici
n
„soldaţi“ în vreme de pace duc sar­ cenuşfi, cari sunt foarte număroase găuri intrăm într’un tunel. Ajungem