Page 8 - 1913-48
P. 8
Pag. 704. - - - - - - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - N r . 4 8 .
interesante, pe atât de spirituale. La Universitatea din Paris,
Cei dintâi, spun cu dreptate, că fi terminate fiind înscrierile, — s’a a-
flat că s au înscris în anul şcolar de
inţa omenească n’are dreptul să se
faţă, nu mai puţin ca 21.000 de stu
schimbe în esenţă. Estetica umană
denţi ! Afară de celelalte şcoli înalte,
nu se poate modifică. S’o primim ca teologii, felurite facultăţi, şcoli
şi s’o păstrăm aşa cum o ţinem dela de specialitate şi medii. Tot laolaltă
Dumnezeu. Suntem obişnuiţi să-l vor fi peste 50.000 de tineri, cari
y y
deosebim pe om după câteva nuanţe în toată dimineaţa aleargă străzile
cu raftul mai mare ori mai mic de
ale ochilor, părului şi a pielei sale,
cărţi subsuoară. Cu alte cuvinte ai
nuanţe bine stabilite de legea fi putea face un oraş mare, dar încă
rească. A voi să eşim din această puternic oraş, numai cu tinerii în
lege fixă, înseamnă să caricaturizăm. scrişi la şcoli în aşa o cetate a cul-
La asta partizanii perucelor co turei, cum e Paris-ul.
*
lorate răspund în mod nu mai pu
Despre Ţarevna, a cărei chip
ţin interesant. De ce, spun ei, po
Ţarul Nicolae, al Rusiei. îl aducem pe pagina 701 a număru
sedăm noi liberul arbitru, dacă nu lui de faţă al „Cosinzenei“, se ve
Toaleta nu e decât accesoriul fiin în scopul de a complectă şi de a steşte, că e în aşteptarea unui feri
ţei omeneşti. Ele nu fac parte din îmbogăţi fizicul şi moralul nostru? cit eveniment familiar, pe care îl
noi înşine. Dar cea mai nouă modă în virtutea cărei legi suntem oare aşteaptă încurând. Lumea dela Curte,
y ba din toată Rusia, priveşte cu mare
femeiască, auzim că constă în a ţinuţi să rămânem la o estetică, pe
interes în faţa acestui eveniment şi
purtă peruci roşii, verzi şi albastre, câtă vreme am pute-o lărgi cu fo toţi roagă pe Dumnezeu să aibă no
si aceasta ne sileste să esclamăm: los? Ne-am obişnuit să stabilim rocul, ca noul născut să fie fecior,
y y
„Până aci, şi mai departe nu“. armonii numai cu ajutorul părului — căci Ţarul are azi patru fete şi
Vestea ne vine din Paris. Ci-că negru, castaniu, blond sau roşcat. numai un băiat, acela pe care îl ve
deţi pe aceeaş pagină fotografat cu
le o reprezentaţie a Operei de a- Cu toate acestea coloarea verde,
mama sa împreună. E un băiat fru
colo, spectatorii uluiţi au avut pri roză sau albastră sade poate mai muşel, care eră lumina ochilor fa
lejul să contempleze un grup de bine anumitor fizonomii. Să lăsăm miliei Ţarului, dar acum, când a a-
dame extrem de elegante, cari pur cocoanele să poarte peruci colo juns vârsta de 10 ani, iese Ia iveală
tau deasupra părului nişte peruci rate; cu vremea ne vom familiarizâ că nu e băiat de vieaţă, că sufere
de toate culorile. La unele peruca cu ?le, şi le vom găsi poate mai de un morb ce-1 va răpune. Se pă
strează mare taină în jurul acestei
eră verde, la altele roşie, sau al încântătoare ca acum. pătimiri a fiiului de împărat, de vor-
bastră. Cât despre mine, iubiţi ceti
Inovaţia aceasta a făcut mult tori, perucile verzi şi albastre, nu
zgomot în capitala Franţei. A doua sunt pe placul meu. Şi mi-ar pă-
zi, jurnalele au lăţit vestea în pu reâ asa curios ca, întrebându-1 vreo-
blicul cel mare. Ele au făcut-o pro dată pe cineva cum îi este iubita:
testând împotriva nesăbuitei mode blondă sau brună, el să-mi răspundă
de a-ţi schimbă fiinţa. Dar protes cu convingere:
tarea lor a avut un efect contrariu. „Verde!“ D. M.
După cum aşa zisele romane mo
rale, care ne arată pe om în toată
răutatea lui, excită înspre rău min R Â N D U R I M Â R U N T E
ţile negative, tot astfel femeile Pa
risului, decum au auzit că vre-o Vestire preţioasă.
câteva soaţe de ale lor poartă pe
Administraţia revistei „Cosinzeona“
ruci colorate, s’au pasionat pentru a luai următoarea hotărîre:
această modă nouă. Trimite de acum pân' la Anul-Nou
Deocamdată lucrurile stau aici. „Cosinzeana" dt cinste tuturor acelor
cari, dorind a avea această revistă
Sunt la Paris partizani şi adversari Duel între sălbatecii din Oceania Mândri
în anul viitor, trimit de pe acum a- sălbateci, certaţi de moarte în:re sine, —
ai perucilor de culoare. Şi asta e bonamentul pentru ea cel puţin pe ju de sigur pentru o neagră prea sclipicios
semn rău. Toate inovaţiile cu şanse mătate din anul 1914 — 6 cor. de neagră, - s’au hotârit a se bate, ca
de reuşită au început prin a îm Vă rugăm, iubiţii noştri cetitori, cavalerii europeni, în duei. Şi-au pus pep-
tar împletit din fire de cocotier, coif din
ca, întrucât preţuiţi străduinţele revis
părţi opinia publică în două taberi. tei noastre, — să faceţi cunoscută piele solzoasă de peşte, şi arma: lance de
2 3 metri, prinsă în dinţi de rechin, ca, un
Dar atât adversarii cât şi par această hotărîre între cărturarii din de prinde, să rupă! Celalalt are „spadă“ cu
jurul Dvoastre, îndem- ându-i a se
tizanii modei celei noui, au la dis dinţi de rechin. Pe unde se ajung, e ca unde
folosi de rarul prilegiu ce li se îmbie tai cu firezul, nu cu tăişul luciu al săbiei.
poziţia lor argumente pe cât de prin aceasta. * Aşa se ghiluesc până unul rămâne pe teren.
