Page 9 - 1913-48
P. 9
Nr. 48. C O S I N Z E A N A Pag. 705.
Vedere dela Canalul „Panama“.
Chipul dela dreapta ne arată trecerea
unui remorcher prin stavilarele Canalului
de Panama; chipul dela stânga, jos, por
ţile de închidere a intrării la unul din
stavilarele canalului. — Iar amândouă chi
purile ne arată cât de măreţ, după frumos
plan e tăiat canalul şi cum sunt
zidiţi ţărmii lui. Nu înzadar spun
mândrii Jankey americani, despre
canalul lor de Panama, că e „cea
mai mare lucrare a veacurilor mai
nouă!“ — Că aşa şi e.
bit însă se vorbesc multe. Unii spun tinente într’un zbor, — erâ în preajma simte că a îmbătrânit, e dator ca
că un anarchist rus, ajuns cu multă munţilor Taurus din Azia-mică, un singur să-şi pună capăt zilelor.
viclenie, servitor la Curte, i-a făcut vârtej uriaş de vânturi duşmane i Astfel când un rege simte că nu
acum 2 ani, un mare rău, o rană gro s’a pus în cale şi l’a luat în val-vâr- mai are destulă energie, tărie, cheamă
zavă, pe când băiatul întră în scaldă tejul seu, şi pe-aci pe-aci să-i răpună în sfat pe toţi bătrânii şi le dă în
nebănuitor, fără frică, însoţit de servi vieaţa, ca o pedeapsă parcă a zei văţături despre starea afacerilor sta
torul din vorbă. Şi ci-că nu-i mai pot ţelor văzduhurilor, că de ce a cu tului, şi, laolaltă, iau măsuri ca
vindecă teribila rană, prin care a* tezat a gândi şi a încercă un lucru poporul să nu sufere ceva prin moar
sângerat de i s’a scurs, aşazicând, aşa de mare! Ci marele zburător nu tea Iui.
toată vlaga de vieaţă! — Alţii şi-a perdut capul, ci în aşa zis „zbor Apoi se retrage în locuinţa lui,
spun că morfrol lui ar fi tuberculă planat“, ce se lasă în jos fără a împreună cu nevasta lui cea mai iu
de oase, — şi nu e nădejde a mai mai da putere de mers nainte, a bită — căci trebue să se ştie că
fi om din el. — Şi cum Ţarul nu cercat se coboare. Dar când a fost regii Bangori, au ca şi Sultanii, ha
mai pe el îl are fecior, e dorinţă aproape de pământ, vârtejul i-a răs rem număros, — căreia îi cere cupa
foarte ferbinte la Curte, ca noul fiiu turnat aeroplanul, care căzând jos cu otravă.
cu care îl va dărui soartea pe Ţar s’a sfărâmat de tot! Ca prin minune Văduvele şi şefii, căpeteniile tri
şi pe Ţarevnă, să fie fecior, - ca însă, Daucourt şi ortacul seu de burilor, se îmbracă cu haina de jale,
să nu trebuiască să se gândească la drum, au scăpat teafări, — şi s’au ung mortul, şi dau poruncă să se
regularea moştenirii tronului prin o întors cu trenul înapoi spre Europa. schimbe păstorii cirezei sfinte. Fă-
rudă a Ţarului, în afară de familia Totuş al lor e cel mai mare dintre cându-se cunoscută moartea regelui,
proprie a lui. zborurile de până acum.
* * se începe între mulţimea de copii o
luptă sângeroasă pentru urmarea la
A căzut şi Daucourt. Autorul Regi îndatoraţi a se ucide. domnie.
articolului „ C a r p ă ţ i i “ din fruntea In vara aceasta un preot misionar De altfel, pe cât e modru, se
numărului nostru trecut, — un distins englez a ţinut la Londra o confe ţine în taină moartea, spre a amână
scriitor dela noi, — a avut inspiraţie rinţă foarte interesantă despre un
adevărat profetică, când vorbea în popor nomad din Uganda (Africa), cât mai mult grozăviile înmormântării.
acel articol despre minunatul zbor cunoscut sub numele de Bangori. Când se află ştirea morţii, începe
al Francezului Daucourt, care, ple Mai cu seamă a vorbit despre groaznica luptă.
când din mândra lui ţară latină, a obiceiurile Domnitorilor acestui po Băiatul xare rămâne învingător»
trecut în un măreţ şi neîntrecut zbor por. Odată ce un rege al Bangorilor cu alte cuvinte care e mai puternic,
peste Germania, Austria, Ungaria, s’a suit pe tron, e declarat sfânt.' va fi adevăratul urmaş, şi abia atunci
România, Bulgaria, Constantinopol, Hrana lui se compune din lapte şi are loc înmormântarea.
înaintând spre apele Iordanului, spre carne de animale ce sunt îngrijite şi Mulţimea de femei ale regelui
Marea-Roşie, ca să ajungă la ţinta păzite separat sub numele de cireada acum rămase văduve, servitorii, bu
sa: Cairo! Dupăce trecuse şi peste sfântă. cătarii palatului, păstorii cirezei sfinte,
Bosfor şi pluteâ deja asupra Âziei- Când corpul regesc vine în atin toţi sunt ucişi! Cari sunt mai cu-
mici, — autorul frumosului articol gere cu apa, adecă se scaldă, lucru rajioşi, beau otravă, iar alţii sunt
„Carpaţii“ spunea inspirat: ce se întâmplă la câţiva ani odată, ucişi cu nişte ciomege cu cuie.
„...Daucourt probabil va fi căci de obiceiu regii se spală cu Cadavrele lor sunt puse în o
ajuns la ţintă, când scriem a- unt şi grăsime de vită, — ziua aceea groapă cu a regelui, ca spiritul lui
ceste rânduri, probabil se va e o adevărată sărbătoare naţională. să poată aveâ la îndemână servitorii
fi prăbuşit pe undeva...“ Legea de căpetenie a poporului de lipsă, şi pe lumea ceealaltă.
Aşa erâ. Când alergătorul după Bangor, este, ca Domnitorul să fie
măreţul vis de-a strătăiâ trei con întotdeauna tânăr. Dacă un rege
