Page 2 - 1913-49
P. 2
Pag. 714. C O S I N Z E A N A - --------------------------------- Nr. 49.
Monumentul dela Ciamacovta.
UN VIS DIN 1001 DE NOPŢI Aproape fiecare Regiment din tru
pele române, a ţinut să lase după
spune dl Victor Antonescu, că Suflete au venit ei se înalţe sine în Bulgaria pe locul pe care a
a fost pentru dsa şi pentru între noi, şi cu suflete înălţate stat mai mult, un sămn rămâitor, un
trupa de artişti ce Pa însoţit în s’au dus dela noi, văzându-ne, monument mai mare ori mai mic,
care să grăiască lumii viitoare des
turneul său prin Ardeal, Bănat auzindu-ne, cunoscându-ne... pre zilele când armata română a tre
şi Ungaria, acest turneu!... Iată marele câştig moral al cut Dunărea, poruncind popoarelor
Prin o scrisoare adresată unei astfel de escursii artistice. vecine de dincolo, îndeosebi ne-
dlui V. Goldiş, directorul zia Două umbre, de pe două su stâmpăraţilor şi nesocotiţilor Bul
rului „Românul“, dsa aduce flete a gonit acest turneu. Peste gari, pace!
mulţumirile cele mai recunos unele suflete româneşti de pe Regimentul român 3. de „Vână
cătoare „fruntaşilor români din la noi, cu drept ori fără drept, tori“, petrecând timp mai îndelungat
fiecare centru“, „întregei presse plutea umbra unei îndoeli a- la Ciamacovta, în Bulgaria, a înăl
din Ardeal“ cari i-au îmbrăţi supra nivelului de artă a trupei ţat pe o movilă a acelui loc, o piatră
şat trupa din toată inima, fă- ce se vestise a veni din Ţară monumentală, frumos cioplită în două
cându-i timpul petrecut în mij pe la noi. Trupa Antonescu a feţe, şi pe cele două feţe a pus scri
soarea care să arate rostul monu
locul Românilor de dincoace risipit această umbră, ştergând mentului. Faţa din nainte a pietrii
de Carpaţi, să le fie presărat şi cel mai mic rest al ei din poartă inscripţia săpată în ea:
cu flori, frumos ca un vis din cutele inimii şi a sufletului ce
o miie şi una de nopţi... lui mai sceptic, umplându-1 cu BULGARIA
Iar dna Maria Ciucurescu, totul de lumina mulţumirii de T A B Ă R A
întrebată de un ziarist din Bu pline, a bucuriei şi a încrederii! REGIMENTULUI
cureşti, asupra impresiilor duse Sufletele trupei erau umbrite 3
din Ardeal, a spus: întâiul meu de teama că vor găsi poate VÂNĂTORI
cuvânt e acel de mare şi ne în Ardeal un popor, un pu PLOEŞTI
sfârşită recunoştinţă, îndeosebi blic, ce să nu-i ştie aprecia, (ROMÂNIA)
cătră femeile române din Ar să nu le ştie gusta arta... Risi- CAMPANIA
deal, cătră acele frumoase şi pitu-s’a şi această umbră, ca 1913, 27 IULIE
admirabile Românce din Blaj, norul de rouă, atins de razele CIAMACOVTA
Făgăraş, Caransebeş, Alba- soarelui arzător, ce cad asupra Serg. URSULESCU ION
Iulia, Sibiiu, Sassebeş, Arad, lui. Soarele iubirii de limbă,
Lugoj, Lipova, Brad, Abrud, de cultură şi de artă naţională, Iar pe dos e numele ofiţerilor cari
Baia-mare, Beiuş, Oradea-mare, ce arde în sufletele româneşti au condus regimentul în această cam
cari au fost pentru noi şi pen dela noi, a încălzit trupa ce panie. Cele 6 chipuri de pe pagina
tru mine în special, de o dra venea la noi în numele acelei din fruntea acestui număr ne arată:
Chipul semnat cu nr. 1: Piatra mo
goste şi atenţiune de adevărate arte şi ca vrednici reprezen numentală pe vârful colinei, fotogra-
surori. Mi-au sămănat într’a- tanţi ai ei, — şi azi o jude fată cu stegarul Regimentului la spa
devăr calea cu flori... cată mult mai dreaptă înlocu- tele ei, ţinând sus steagul, la dreapta
eşte timida şi nesigura jude
Iar dl Brezeanu a spus: cată a fraţilor, despre noi, şi a cu sentinela steagului, la stânga cu
„Ceea-ce am văzut şi ne-a fost noastră despre ei! E un pas gornistul (trimbiţaşul) regimentului.
dat să auzim în aceste 53 de de mare preţ acesta, pe calea Sub 2: Un grup de ofiţeri ai regi
zile de escursiune artistică, unităţii culturale şi a contopirii mentului; 3: Comandantul regimen
ne-a ridicat sufletele şi ca ar sufletelor noastre! tului, dl locotenent-colonel Prasa;
4: Faţa din dos a pietrii comemo
tişti, şi ca Români!... Ca ar rative cu numele ofiţerilor; 5: Alt
tişti, că am văzut lărgindu-se Iată pentru ce în istoria să grup de ofiţeri; 6: Faţa pietrii, cu
graniţele limbei şi simţirii ro racă a culturii române dela noi, inscripţia principală, încheiată cu is
mâneşti şi ale teatrului româ turneul trupei Antonescu, din călitura meşterului scobitor de scri
nesc; ca Români căci am pu această vară, va rămânea o pa soare, sergentul Ursulescu.
tut constata de câtă vază se gină preţioasă, luminoasă şi Şi multe alte monumente de a-
bucură azi suveranii şi oştirea scumpă nouă tuturor. cestea, au lăsat după sine oştile ro
românească şi cât a crescut Să vie şi la anul cu bine, mâne, prin hotarele bulgare, pe care
această vază în urma situaţiu- la mai bine! le-au călcat în vara asta.
nii pe care România şi-a ştiut’o □ □ □
câştigă în ultimul timp“...
