Page 4 - 1913-49
P. 4
Pag. 716. C O S I N Z E A N A Nr. 49.
Inteliginţa română din Lancrăm, comună fruntaşă lângă Sebeşul-Săsesc. A dat în vară o frumoasă reprezentaţie şi petre
cere în folosul Fondului ziariştilor români. E înveselitor că într’o comună de 500 familii, avem o inteliginţă aşa număroasă.
cătră ea. Curentul electric face mi lungimea mai mare a zilei în acele Dar ori cum prin plantă circulă
nunea aceasta şi cultura, care se părţi, n’a mulţumit pe Lemstrom. In electricitatea ce să scurge prin ţepi.
foloseşte de curent, să numeşte e- adevăr, i-a fost lesne să dovedească Lemstrom a făcut încercări cu ce
lectro-cultură. faptul, că în ciuda zilelor lungi ale reale şi cu alte plante sămănate în
începuturile electroculturei sunt verii de-acolo, câtimea de lumină oale, aşezate sub o reţea de sârmă
vechi de vreo douăzeci de ani, când şi de căldură este mult mai mică în legătură cu polul pozitiv al unei
s’a găsit un chip practic de a o decât în Germania. maşini electrice. Ţerna din oale se
face. S’a întrebat atunci dacă pricina află în legătură cu polul negativ al
Descoperitorul acestui chip este n’o fi cumva electricitatea atmos maşinei.
svedezul Lemstrdm, de felul său bo ferică, a aerului ? Plantele cultivate în chipul a-
tanist. Pe la anul 1880 Lemstrom Fenomenul luminei polare dove cesta au crescut mai repede, decât
călătorind în ţinuturile dela miază deşte destul, că în atmosfera de a- acele puse în oale la fel, dar fără
noapte ale ţărei sale, a băgat de colo se petrec mai multe descărcări reţea electrică.
seamă că grâul şi orzul cresc mai electrice decât mai la miază-zi. Să
bine acolo, decât în ţinuturile dela ştiâ deasemenea, că din atmosferă Pe urmă Lemstrom a făcut în
miază-zi, lucru la care nimeni nu pătrund curenţi electrici în pământ. cercări la câmp, acoperind un ogor
s’ar fi aşteptat, ştiut fiind, că mai Mai băgă de seamă, că plantele din întreg cu o reţea deasă de sârmă.
cătră miază-noapte e mai rece. ţinuturile nordice au organe ascu Şi aci electricitatea veneâ dela o
Astfel s’a dovedit, că orzul în ţite, ţepi, etc., cari uşurează suge- maşină electrică, şi de data aceasta
rezultatele au fost mult mai bune
părţile cele mai dela miază-noapte rea electricităţii din atmosferă. Cam
ale Norvegiei, are nevoe de 11—12 ciudat, căci asemenea vârfuri as decât la plante cultivate fără curent
zile mai puţin decât în Germania cuţite slujesc doar la scurgerea e- electric.
de miază-noapte, spre a ajunge la lectricităţii din pământ în atmosteră S’a putut constată un spor dela
coacere. Lămurirea, că pricina ar fi şi nu dimpotrivă. 40—80°/o. Nu numai că roadele au