Page 4 - 1913-49
P. 4

Pag. 716.                                  C O S I N Z E A N A                                Nr. 49.

















































              Inteliginţa  română  din  Lancrăm,  comună  fruntaşă  lângă  Sebeşul-Săsesc.  A  dat  în  vară  o  frumoasă  reprezentaţie  şi  petre­
              cere în folosul Fondului ziariştilor români. E înveselitor că într’o comună de 500 familii, avem o inteliginţă aşa număroasă.

          cătră  ea.  Curentul  electric  face  mi­  lungimea  mai  mare  a  zilei  în  acele   Dar  ori  cum  prin  plantă  circulă
          nunea  aceasta  şi  cultura,  care  se   părţi,  n’a  mulţumit  pe  Lemstrom.  In   electricitatea  ce  să  scurge  prin  ţepi.
          foloseşte  de  curent,  să  numeşte  e-   adevăr,  i-a  fost  lesne  să  dovedească   Lemstrom  a  făcut  încercări  cu  ce­
          lectro-cultură.                     faptul,  că  în  ciuda  zilelor  lungi  ale   reale  şi  cu  alte  plante  sămănate  în
             începuturile  electroculturei  sunt   verii  de-acolo,  câtimea  de  lumină   oale,  aşezate  sub  o  reţea  de  sârmă
          vechi  de  vreo  douăzeci  de  ani,  când   şi  de  căldură  este  mult  mai  mică   în  legătură  cu  polul  pozitiv  al  unei
          s’a  găsit  un  chip  practic  de  a  o   decât în Germania.            maşini  electrice.  Ţerna  din  oale  se
          face.                                  S’a  întrebat  atunci  dacă  pricina   află  în  legătură  cu  polul  negativ  al
             Descoperitorul  acestui  chip  este   n’o  fi  cumva  electricitatea  atmos­  maşinei.
          svedezul  Lemstrdm,  de  felul  său  bo­  ferică, a aerului ?              Plantele  cultivate  în  chipul  a-
          tanist.  Pe  la  anul  1880  Lemstrom   Fenomenul  luminei  polare  dove­  cesta  au  crescut  mai  repede,  decât
          călătorind  în  ţinuturile  dela  miază­  deşte  destul,  că  în  atmosfera  de  a-   acele  puse  în  oale  la  fel,  dar  fără
          noapte  ale  ţărei  sale,  a  băgat  de   colo  se  petrec  mai  multe  descărcări   reţea electrică.
          seamă  că  grâul  şi  orzul  cresc  mai   electrice  decât  mai  la  miază-zi.  Să
          bine  acolo,  decât  în  ţinuturile  dela   ştiâ  deasemenea,  că  din  atmosferă   Pe  urmă  Lemstrom  a  făcut  în­
          miază-zi,  lucru  la  care  nimeni  nu   pătrund  curenţi  electrici  în  pământ.   cercări  la  câmp,  acoperind  un  ogor
          s’ar  fi  aşteptat,  ştiut  fiind,  că  mai   Mai  băgă  de  seamă,  că  plantele  din   întreg  cu  o  reţea  deasă  de  sârmă.
          cătră miază-noapte e mai rece.      ţinuturile  nordice  au  organe  ascu­  Şi  aci  electricitatea  veneâ  dela  o
             Astfel  s’a  dovedit,  că  orzul  în   ţite,  ţepi,  etc.,  cari  uşurează  suge-   maşină  electrică,  şi  de  data  aceasta
                                                                                  rezultatele  au  fost  mult  mai  bune
          părţile  cele  mai  dela  miază-noapte   rea  electricităţii  din  atmosferă.  Cam
          ale  Norvegiei,  are  nevoe  de  11—12   ciudat,  căci  asemenea  vârfuri  as­  decât  la  plante  cultivate  fără  curent
          zile  mai  puţin  decât  în  Germania   cuţite  slujesc  doar  la  scurgerea  e-   electric.
          de  miază-noapte,  spre  a  ajunge  la   lectricităţii  din  pământ  în  atmosteră   S’a  putut  constată  un  spor  dela
          coacere.  Lămurirea,  că  pricina  ar  fi  şi nu dimpotrivă.            40—80°/o. Nu numai că roadele au
   1   2   3   4   5   6   7   8   9