Page 13 - 1913-50

Nr. 50. C O S I N Z E A N A Pag. 741.

fiindcă are memorie bună, repetă, ca papagalu, ceea „Ceea ce vorbim, pe tine nu te poate interesă,
ce ceteşte, dar senzul lor dispare dinaintea ei şi ea scumpa mea. Doar tu nu ştii ce e temniţa!, - făcu tă­
nu-şi ia osteneala, ca să fugă după înjelesul lor. Toţi ticul ei observarea.
se miră, ce uşor învaţă, dar ea dispreţueşte aceasta — Ba eu ştiu, tăticule, eu ştiu foarte bine“, -
memorie. îi dau în mână ac şi ea coase. După aceea răspunse copila înfr’un fon nespus de trist.
o pun la pian şi ea bate clapele. Dar sufletul ei ră­
Trad. de Valeriu Crişian.
tăceşte pe aiurea...
*
* *
în toată Duminecă sara e indispusă. Line se teme
de ziua aceasta, fiindcă şi scurtele ei experienţe îi a-
rată, că delà cealaltă zi a fericirii n’are ce aşteptă. „DIN EGIPET“
Deja ţoi tot tremură de bucuria gândului, că poi-
mâne o duc afară din pension. Se poartă foarte bine, se numeşte un volum de foarte interesante Note
fiindcă simte, că dacă ar reţineâ-o, i-ar luâ dreptul de călătorie, scos la Bucureşti în „Biblioteca pentru
de-a merge acasă, inima i-ar încetă de-a mai bate. toţi“ (Nr. 501—503), de dl Radu D. R o s e t t i . E al
Şi dacă Sâmbătă tatăl ei întârzie puţin, ea deja treilea volum de acest fel, scos de dl Rosetti. Cele
îngălbeneşte şi vocea i se îneacă într’un dondănit. două premergătoare sunt: „Din largul lumii“ şi „Din­
Dacă soseşte tatăl ei, ea îl prinde de grumazi, începe colo de hotare“.
a plânge, îl strânge la piept, ca şi cum de şase ani Volumul acesta al 3-lea „ D i n E g i p e t “ , descrie
nu s’ar mai fi văzut deloc. toată călătoria dela Bucureşti la Constanţa şi de aci
apoi cu vaporul român „Dacia“ pe Marea-Neagră spre
E cald, sau frig? E ziuă, sau noapte? Line nu
mai ştie, fiindcă după aceea ei toate i se par indife­ Constantinopol, până la Smirna.
rentei Numai un gând are: iute, fie ploaie sau soare, Descrie plecările vapoarelor din Constantinopol,
tot una-i pentru ea, să plece spre casă! unele spre Orient, altele spre Constanţa, spunând prin­
tre altele:
Fiindcă Line cunoaşte scurţimea timpului ,şi de
aceea vrea să-l folosească bine. „...Lloyd-ul austriac pleacă tot încotro mergem
noi (spre Smirna), dar naintea căruia noi vom ajunge
Ajungând acasă, deodată începe cu linguşirile,
cu zece ore, deşi a pornit cu un cias naintea noastră.
poveştile, impresiile şi reflexiile. Sara, noaptea, Dumi­
Acestui fapt, confortului, şi mai ales curăţeniei, —
neca, toate îi par frumoase. Vorbeşte mobiliarului, pă­ deoarece vapoarele noastre ard drept combustibil
puşilor ei, netezeşte pereţii cărţilor. Dar, durere, inse­ numai păcură (care nu face fum şi nu umple vaporul
ratul se apropie, pogorând ca o cenuşe fină. Atunci de sperlă, ca cărbunii), — se datoreşte preferinţa pe
durerea iar îşi cuprinde mica sa pradă. Deja nu mai
care ni-o arată streinii...“
vorbeşte şi nici nu se mai mişcă, se prinde de un
dulap, ca şi cum parcă ar vreâ să stee legată aici de Descrie apoi Smirna, Alexandria, călătoria spre
el. Abia gată cu mâncarea, îi sărută pe toţi ai casei Cairo (în Egipet), cele văzute în acest oraş egiptean,
şi o îmbracă, ca pe o lunatecă. Şi simte, că parcă un un hotel egiptean, scene originale, — şi aproape despre
vierme îi roade inima, când coboară încet scările. fiecare lucru de care spune, aduce o fotografie, aşa că
aproape tot a doua pagină are un chip cu vederi in­
Dacă ploauă, atunci în gara Saint-Lazare se urcă
pe trenul ce duce la Port-Maillot. Străzile cu atari o- teresante din Egipet.
cazii sunt pustii, gara abia puţin e iluminată şi nici Pentru noi cei mulţi, cari nu putem călători prin
ţări streine, sunt aceste cărţi cu descrieri de călătorie
lampa din cupeu nu prea arde. Copila împedecându-
o adevărată binefacere, căci, scrise de pene bune, ca
se merge pe trotuarul lunecos, aproape ameţită de
durere. şi cea a dlui Radu D. R o s e t t i , ele ne fac să vedem
Dacă timpul e frumos, frec pe bulevard, prin şi noi, cu închipuirea macar, bine de tot, aceea ce el
Champs-Elisée, după aceea prin Neuilly avenue. Fie a văzut, — şi î n v ă ţ ă m m u l t din cetirea alor astfel
de cărţi.
iarnă sau vară, ei îi dârdăe dinţii din gură. Degeaba
Recomandăm ca pe o cetire nu numai plăcută,
îi cumpără tăticul ei, în bazarul din rue Royale, câte
un toc de peană, câte-o ceruză frumoasă, pentru ca ci şi folositoare, cartea dlui Rosetti. Costă numai 90
să o mângăe. Mânuţa mică, rece ca ghiaţa, prinde fii. şi 5 fii. de porto. Se poate avea dela „Librăria
tot mai mult mâna tătucului ei. Câte-odată bătrânul Naţ. S. Bornemisa“ din Orăştie.
Grombard, care pe vremuri a fost şi soldat şi „a vă­
zut şi pe împăratu“, îi petrece, fiindcă el locueşfe în
Ternes. Şi când într’o sară am vorbit de un ziarist
arestat, tatăl Linei a văzut mirat, că ochii fetei privesc
când pe unul, când pe celalalt.