Page 2 - 1913-50

Pag. 730. - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - C O S I N Z E A N A Nr. 50.

SPIRITUL DE JERTFĂ unde s’a dus acest popor?
Din cine e format el? Dela
noi sunt ei duşi, fraţii noştri
e poate mai mult ca orice, ter­ Las’ că s’au dat ele şi la cei mai săraci sunt ei, — şi
mometrul, care ne arată gra­ noi pilde adesea foarte fru­ iată totuşi ce a făcut din ei
dele paterii de viată a unui moase, de jertfă pentru cau­ venirea în atingere cu altă
popor! Jertfa, pentru binele de zele de obşte, — dar aceea ce vieaţă, cu popoare cari se în­
obşte al neamului, se aduce în vedem că se face printre Ro­ trec în a-şi avea aşezemintele
sânge şi în bani. In sânge sunt mânii duşi la America, — ne lor naţionale înfloritoare!
mai rari prilegiurile care se face să ne umplem de cele Prinzând pilda dela acelea,
dovedească, de câtă lăpădare mai înalte nădejdi şi în pri­ iată că şi Românul ştie să se
de sine e capabil un neam vinţa asta, despre poporul no­ avânte la jertfe, cari ne par ca
oarecare. Jertfa în bani însă, stru. din poveşti, de pe altă lume!
are putinţă a o aduce în toată Ziarele Americane tocmai Căci lutul e bun, e nobil
bună-vremea. Şi după asta vestesc, că aflând ele despre în acest popor, — să se gă­
putem cu siguranţă judecă, cât mişcarea pornită în România, sească numai olarul dăruit de
de jertfitor va fi acel neam şi de a colectă bani pentru mă­ Dumnezeu cu talent, care să
în sânge, în ziua când i s’a rirea flotei naţionale, au făcut ştie fabrică din el vasul ales,
cere asta! şi ele acolo apel cătră Româ­ şi va da lumii cele mai fine
Neamul nostru românesc nii Americani, se dăruiască cine şi scumpe vase, cari vor fi ad­
din Transilvania, Ungaria şi cât poate pentru flota naţio­ mirate de toate neamurile, pen­
Bănat, a fost adesea certat de nală, care e unul din cele mai tru strălucirea lor.
fruntaşii săi, mireni şi biseri­ însemnate mijloace pentru spo­ Pogoară, Doamne, şi asu­
ceşti, că prea e puţin străbă­ rirea Ţării şi a neamului în pra poporului român de aici,
tut de duhul de jertfă, — ceea- vază faţă cu lumea mare. Şi de acasă, spiritul luminat de
ce e una din cele mai mari în scurtă vreme au adunat, mă jertfă pentru scopurile sale de
pedeci pentru o mai repede rog, numai dela Românii lu­ obşte, aşa cum să vede că
înălţare a sa spre culmile cul- crători prin cele fabrici ale Pai pogorât peste fraţii pribe­
turei şi cu ea a buneisporiri Americei, 8350 Lei, pe cari giţi spre ţărmii Americei.
întru toate. E mai presus de i-au şi trimis la Bucureşti, ca
orice îndoială, că cei ce ceartă dar dela Românii — mai toţi
în acest fel poporul român ardeleni, — aflători în America! Familia Moştenitorului de Tron
dela noi, o fac îndemnaţi de Iar din oraşul Aurora (sta­ Austro-Ungar, a cărui chip îl adu­
cel mai bun gând faţă de el. tul IUionis) se vesti de curând, cem în fruntea numărului de azi al
Cercetând după cauzele a- că Românii de acolo, bine po­ „Cosinzenei“, e una din puţinele
cestei apariţii — căci numai văţuiţi de preotul lor Ioan Pop, familii Princiare, care să pot numi
acelea ne-ar mai putea face să s’au hotărât să-şi zidească o bi­ cel mai cald şi mai curat cămin al
desnădăjduim de viitorul mai serică, cu cheltueli de 200.000 iubirei. Moştenitorul s’a căsătorit
din iubire nebiruită, chiar cu rizicul
bun al acestui neam, — noi coroane, şi biserica de azi să ca copiii lui să nu aibă dreptul la
credem că acelea nu sunt in­ şi-o prefacă în şcoală româ­ Moştenirea Tronului, nefiind mama
herente firei, sufletului, neamu­ nească. Tot atunci şi tot acei lor din familie Princiară.
lui nostru, ci acele cauze se Români, să zidească o sală de Aci se vede şi mama, şi cei trei
găsesc numai în faptul, că a- adunări şi de petreceri, cu vreo copii de viitor împărat, cari n’au
ceste însuşiri, nu au fost din 65.000 coroane. drept a fi urmaşii tatălui lor la pur­
destul stimulate, cultivate, pro- Ne par aceste veşti ca un tarea Coroanei... Sunt aşa de fru­
yocate cu tact şi cu stăruinţă; glas înşelător ce ar fi venind muşei şi par’că aşa de puţin se gân­
— rădăcinile nobilei plante se din fund de văi îndepărtate, desc la ce perd pentru lipsa de un
găsesc în inima poporului, a- pe care nu-1 putem desluşi bine, titlu al mamei lor iubite. Şi aşa de
târnă numai dela mâna culti- de e aievea, ori e numai o a- fericită se vede totuş această înaltă
vătoare a grădinarului, a cape­ măgire? familie.
Sub Domnia acestui ca mâne
telor luminate, a conducătorilor Dar acest glas nu e amă­ împărat al nostru, se vor schimbă
de sus ca şi a celor nemijlo­ gire, e adevăr! La aşa nălţime multe şi în ţara noastră, căci Alteţa
ciţi, — să ştie hrăni acele ră­ de jertfă pentru scopuri înalte Sa e tare potrivnic stărilor politice
dăcini, ca se crească cât mai culturale naţionale, s’a putut de azi, cari primejduesc însuşi vii­
repede şi mai frumoasă planta deja avântă sufletul poporului torul împărăţiei.
nobilă a spiritului de jertfă. român dus la America! De □ □ □