Page 4 - 1913-50
P. 4
Pag. 732. C O S I N Z E A N A Nr. 50.
Deputaţiune Mongolă, la Petersburg. De curând Principele Mongoliei, Hutuhtu, a trimis la Petersburg o scrisoare „au
tografă“ cătră Ţarul, rugându-1 pentru oare-cari noui legături comerciale între Mongolia şi Rusia. Trimişii au avut şi
misiunea de-a cercetă curentele politice din capitala rusească fată de vecina sa din Azia, Mongolia, (partea nordică a
Chinei) Bărbatul dela mijlocul chipului, e Ţarendorş-Hun, ministru de externe mongol, la stânga lui soţia sa, lângă ea
soţia ministrului de justiţie şi dincolo de ea soţul ei, ministrul de justiţie Uday-Ban, având naintea sa pe un băiat al
lor, luat cu ei (ţinând în mână te miri ce bunătăţi ce le-a adunat într’o năframă). în jur de ei ofiţeri şi dignitari ruşi.
credinja lor. A doua zi, id est 7-o Observatio. E plângere, vaete, of celui chinuit popor, căruia prea a-
9-bris venind de nou în oraş, au tare; tot omul poartă pe uliţă semnul dese nici de ţundră nu i se ajunge...
făcut strigare în piaţă: Acei care morţii, plângându-şi casa căzută în Precum se vede din document,
nu se supun poruncii primite delà ruină. Averea unuia fiecăruia e a- nici nu le lua vieaţa, le luau numai
Dumnezeu şi delà împăratul, şi nu ceea ce o are pe el, o ţundră, căci paltoanele cele pe postav şi le dă
trec la legea românească şi nu cel ce a avut o haină de postav, a deau în spate ţundră, — lucru care
poartă şuba românească, toţi vor fost desbrăcat de tot de ea, lăsân- e încă din cele mai domoale în ast
fi traşi în suliţă naintea uşii lor, ori du-1 numai cu un rând de încălţă fel de zile cu răzmiriţă.
li se iau capetele! minte. Nimeni (dintre Unguri) n’are □ □ □
în ziua asta au mers apoi la pe ce se culcă, căci nu au pat şi
Roşia şi au făcut şi acolo pradă la saltea ori perină, dar nici cu ce să Vederea oraşelor din zbor.
fel, şi au silit pe Ungurii reformaţi, se copere n’are, decât tundra, cergă Biruinţa din ce în ce mai mare
unitari şi papistaşi, să treacă la nu areî“ şi mai sigură, a zburătorilor asupra
greco-orientali, sub ameninţări de Aşa descrie numitul predicator văzduhurilor, — nu le deschid nu
moarte, de cari poporul aşa s’aspăriat, reformat întâmplările zilelor sale prin mai acelora senzaţii noui, ciudate
încât şi-a mântuit vieaţa dând ţe- Munţi, în vremea lui Horia. Cât o fi ori minunate, senzaţiile plutirii pe
duli, că trec la religia valahă mari adevărat şi cât exagerare şi fantazie valurile mării de aer, a frecării de
şi mici, ba au mers până acolo, că ori dictarea urei, — e greu de con norii ceriului, a întrecerii cu şoimii
în 9-0 9-bris au pus pe vărfal bise trolat, — atât doar se vede din şi rândunelele, — ci ea deschide
ricii reformate şi pe uşa ei, crucea toate, că Horia şi Moţii sei, ar fi şi masselor mari de... târâtori încă
valahă! Şi fiindcă toţi credincioşii învăţat odată şi pe „domni“ a umblă pe acest glob de tină, nouă tuturor,
reformaţi şi unitari acum sunt va- în hainele cele dure şi sărace ale cari nu cutezăm să încălecăm un
lachi, acî cele două eclesii sunt poporului de jos, în ţundre, ca să aeroplan, — priviri cu totul noui
perdute. vadă şi ei cât de dulce e vieaţa a asupra lumii.