Page 7 - 1913-50

Nr. 50. ----------------------------------- ------- C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - - Pag. 735.

singure mine, faci cu totul netreb­ hessische Zeitung“ şi „Hessische Lan- Flacăra din cer o cere... Dom­
nic tot tunelul! îl spargi şi-l umple deszeitung“. nia engleză asupra Indiilor, şi-a ţinut
apa şi vai de armata ce s’o afla Nu putem decât să ne bucurăm de una din cele mai însemnate pro­
pe trenurile ce se gonesc şirag u- de aceste succese a unei artiste dela bleme civilizatoare, a stânge unele
riaş prin el!... noi, şi s’o felicităm cu cea mai mare obiceiuri barbare pe care le-a aflat
Partea materială e şi ea aran­ căldură.
jată. Va costă 400 de milioane, pe * la poporul indian, obiceiuri pe urma
care le subscriu mai multe mari Sticlă ce nu se poate sparge. cărora numai pagube cu totul fără
bănci engleze şi franceze. O descoperire din cale-afară de în­ rost, are neamul lor. Un astfel de
După spusa unor mari ziare en­ semnată a fost arătată în un cerc obiceiu e şi cel al arderii de vii a
gleze, tunelul va fi gata în 1920. de specialişti din Londra, de un văduvelor! Contra acestei datini
technician de acolo. Anume el a lipsite şi de umbra unei înţelepciuni,
descoperit felul de a fabrică sticla Englezii au adus o lege foarte aspră,
R Â N D U R I M Â R U N T E ce nu se mai sparge! Sticla cea încă la 1829. Totuş nici azi nu e
nouă stă din trei pături: între două
stâns cu totul fiorosul obiceiu. Nu­
pături e pus un strat subţire de mai de curând în Mainpouri, văduva
Succesele unei artiste române Xylonit, folosind pentru lipirea lor unui Principe indian s’a învoit, ba
ardelene în streinătate. „Gazeta de-olaltă glycoset şi presate spre ea a hotărât, ca a doua zi după
Transilv.“ are următoarea ştire fru­ olaltă cu apăsare puternică de aer. moartea soţului său, şi ea îşi jert­
moasă despre o artistă româncă dela Ca să-i probeze tăria, s’a luat
noi: Cunoscuta celistă română, dş. un glob de fer, greu de 1 kilogram, feşte vieaţa, având să fie arsă de
Ersilia Roşea, nepoata dnei Maria atârnat de o aţă de 4 metri de lungă, viuă, pe un rug în mijlocul unei
Zănescu din Braşov, se află actual­ şi a fost lăsat se cadă aşa hintat pieţe, în jurul căreia va fi lăsat
mente într’un turneu prin Germania, dela o depărtare potrivită, izbindu- să stee şi să privească pătruns de
în care a repurtat cele mai frumoase se de o tablă de sticlă de asta sim­ evlavie puternică a acestei arătări,
succese! Tânăra artistă este eleva plă, de două degete de groasă. în­ tot poporul oraşului.
renumitului profesor german de celo, dată sticla s’a sfărmat în sute de Aşa au şi făcut. Ceremonia gro­
Klengel, din Lipsea, şi se bucură de bucăţi! A fost lăsat se cadă pe o zavă s’a ţinut, Principesa a fost arsă
o mare reputaţie în cercurile artistice tablă de sticlă de sârmă; şi aceea de viuă, dacă a rămas văduvă.
din Germania. a plesnit. A fost izbit atunci globul Deregătoriile engleze, cari n’au
Dintr’o serie de recenziuni elo­ de sticla cea nouă, şi aceea numai simţit nimic că ce se pregăteşte, —
gioase, publicate de ziarele germane, a răsunat odată mut. S’a tras cu căci aşa ceva se ţine în mare taină
despre actualele succese ale distin­ puşca asupra sticlei şi glonţul de faţă de ei, ca faţă de nişte păgâni
sei artiste române ardelene, reţinem puşcă a căzut jos fără s’o poată răi pentru „sfintele obiceiuri“, — şi
următoarele: sparge tabla de abiâ un deget de abiâ după ce nenorocita Principesă
„Niedersächsische Volkszeitung“ groasă, doar vreo 3 crepături de a erâ scrum, au aflat şi ei de asta,
scrie: „...Dşoara Roşea ni s’a pre­ făcut în acel punct al ei, — deşi — au arestat îndată pe 5 rude de
zentat cu marele concert, a mol, acelaş glonţ la aceeaşi depărtare, ale văduvei arse, despre cari se
opul 33 de Saint Saens, ca o stă­ trece prin un lemn de 6 degete spuneâ că au îndemnat’o şi îndu-
până suverană asupra micului ei in­ de gros. plecat’o să se ardă. Pe toţi i-au
strument. Curăţenia şi aprofundarea Se spune că noua sticlă nu poate judecat aspru. Ei au dat apelată
artei dsale, un ton mare şi frumos fi tăiată nici cu diamantul. Ar fi o contra judecăţii, spunând în recurs,
şi pe lângă aceasta o tehnică de descoperire de foarte mare valoare. că asta a fost voinţa Zeilor, pentru
virtuoză, ne-au prezentat operele exe­ * care ei nu’s de vină, ceeace se poate
cutate în mod atât de plastic, încât
am rămas într’adevăr surprinşi de
această artă deosebită a unui suflet
artistic muzical, atât de subtil!“
„„Göttinger Zeilung“ 3 Dec. 1913:
„...Intr’adevăr trebue să rămânem ui­
miţi în faţa dexterităţii tehnice, a-
şazicând fenomenale, a micei Ro­
mânce Ersilia Roşea. Spinnlied-ul de
Popper, i-a dat un prilej binevenit,
să-şi arate cunoştinţele de virtuoză
şi tragem la îndoială ca un actual
artist să se poată măsură cu ea în
arta eil Conducerea arcuşului este
deasemenea deamnă de admirat. In
ce priveşte opul Iui Bach, trebue să
spunem, că artista are o concepţie
specială şi convingătoare!“
„Göttinger Akademische Wochen­
schau“ relevă temperamentul şi teh­
nica briliantă ale artistei, tot astfel şi
ziarele „Göttinger Tageblatt“, „Ober- Două ţărance de pe Valea-Geoagiului (comit. Hunedoarei), cu nepotul lor.