Page 2 - 1913-51
P. 2
Nr. 51. C O S I N Z E A N A Pag. 747.
glasul Ţării lor, au alergat sub fal arta orientală l’a contractat fată de
nicele steaguri româneşti, plecând architectura Elveţiei şi a Marei Bri
spre câmpul de onoare, la moarte tanii.
dacă e de lipsă, pentru draga lor
Ţară! Una dintre cele mai disgratioase
Cel ce stă la mijloc, pe scaun, din aceste construcţiuni, scrie en
e capul familiei: generalul Tătărescu, glezul Dwigt, este teatrul, pe care
iar cei dela spatele dânsului sunt: o mică punte de lemn îl pune în
4 fii şi 3 gineri ai lui. Iată-i cine comunicaţie cu haremul.
sunt ei: Cel dela stânga, e ginere
al dlui general Tătărescu, anume dl Teatrul acesta este o bombo
medic în armată locot.-colonel Ur- nieră de catifea roşie, în care artiştii
dianu; ceialalţi 3 următori sunt fii renumiţi în trecerea lor prin Cons-
de a generalului: locotenent Ştefan tantinopol, erau învitati, să joace
Tătărescu, batal. 1 vânători, sublo câte o piesă din repertoriul lor, câte
cotenent George Tătărescu, regimen odată în faţa unui singur spectator.
tul 18 Infanterie; locotenentul Ale
xandru Tătărescu, batal. 5 vânători; Lui Abdul Hamid îi plăcea să re
al 5-lea e co'oncl Marin Nicolescu, învie fanteziile lui O t h o n II. al
comandantul brigadei 2 de infante Bavariei, fără a avea însă aptitudi-
rie, ginere; lângă, el spre dreapta, nele artistice ale nefericitului suve
sublocot. Emanuil Tătărescu din bat.
5 vânători, şi la capăt maior Rafail ran, care a ştiut să gâcească geniul
Mărculescu, comandantul batalionu lui Wagner. Foyer-ul acestei săli
lui 1 de vânători. — Când glasul de spectacol în miniatură e decorat
Ţârii i-a chemat, toţi opt, în frunte cu un portret prost executat al lui
cu capul acestei brave familii, spre Verdi şi cu o fotografie a lui Arturo
locul de onoare au plecat! Cu drept A doua fiică a Preşedintelui Statelor- Unite
cuvânt revista „Gazeta Ilustrată“ din americane, — măritată de curând după un Stravolo, maestrul italian fără rival,
Bucureşti aducând chipul lor, îi nu înalt dignitar de stat. O notă interesantă în arta deghizărilor instantanee.
meşte: Toţi ai ţării, toţi pentru Ţară! în actul căsătoriei ei, e aceea, că tânăra Grădina haremului, unde numai
mireasă, una dintre cele mai mândre pe
— Chipul al doilea de pe pa fiinţa sa de femee şi care nu vrea să ştie Abdul Hamid avea voe să intre şi
gina primă, este: preţioasa cunună sexul său supus, oarecum înjosit naintea în care publicul este admis astăzi,
pe care M. Sa Regina Elisaveta, sexului bărbătesc, ci ţine la aceea că şi pricinueşte vizitatorului apusean o
femeea e egală cu bărbatul în vieaţă şi
Carmen Sylva, a dăruit-o batalionu în toate arătările ei, — a făcut ca la cu mare decepţie. Te-ai crede acolo
lui 2 de vânători, care-i poartă nu nunia ei să se înlăture formula de jură
mele, ca să-l împodobească în calea mânt de credinţă şi supunere faţă de băr în departamentul paserilor, al unei
sa spre câmpul de glorie. A prins-o bat!... vrea să fie soaţă, tovarăşe de vieaţă grădini de aclimatizare. Peste tot
bărbatului ce şi-a ales, dar nu umilită prin
pe drapel la plecarea batalionului jurământ faţă de el, ca o inferioară lui!... vezi porumbei cu penele cele mai
spre Dunăre. Pe cele două funde e variate şi aparţinând speciilor celor
scris: „Roze pentru vii; Lauri pen numărul de Decemvrie al revistei mai diverse; păreţii sunt plini cu
tru morţi“ — Elisaveta“. Batalionul
păstrează ca un suvenir nestemat a- Scribner’s Magazine. colivii în cari cântă tot felul de pa
ceastă cunună, pe care avură noro Yldiz-Kiosk a fost în acelaş timp seri. Pe ţărmurele unui râuleţ arti
cul a o aduce napoi de pe câmpiile Escurialul şi Micul Trianon al lui ficial al cărui curs şerpui! e umbrit
bulgare, încununată de glorie şi cu Abdul Hamid. în jurul pavilionului de copaci verzi, nenumărate paseri
mărire de ţară, deşi fără a fi ciu asiatice ciripesc şi se sbeguesc; la
ruită de gloanţe... pe care tatăl său, Abdul-Medjid îl
clădise pentru o odaliscă a sa, gro o mică distanţă de acest canal se
□ □ □ zavul sultan care a domnit treizeci înalţă un mic chioşc foarte rău mo
şi trei de ani asupra Turciei, a să bilat, pe care se ridică un fel de
Palatul unui tiran.
dit nişte grădini măreţe şi a cons observatoriu de pe care sultanului
Unul din efectele revoluţiilor este, truit un mare număr de vile de un îi plăceâ să supravegheze prin stic
de a deschide publicului edificiile gust îndoelnic. Cu masivele lui de lele unui ochian străzile şi căzăr-
până atunci inaccesibile. Astăzi e verdea|ă, cu bazinele lui de mar mile capitalei. Lui Abdul Hamid nu-i
foarte uşor să pătrunzi în cea mai moră, în care înoată sute de peş plăceâ să vadă de prea aproape o
închisă şi cea mai misterioasă clă tişori roşii, şi mai ales, cu vederea populaţie şi nişte trupe a căror cre
dire, care a existai poate pe glob. pe care o are asupra minaretelor dinţă îi inspira, cu drept cuvânt,
Parcul dela Yldiz-Kiosk e acum des cari mărginesc intrarea mărei de bănueli.
chis muljimei şi grajie unui bacşiş Marmara, parcul Yldiz-Kiosk escită Pentru a cunoaşte caracterul
modest, se poate vizita oricând a- cu drept cuvânt admiraţia streinilor, cuiva trebue să vizitezi apartamen
partamentele private ale lui Abdul- în vreme ce pavilioanele clădite tele, în cari a locuit şi să faci in-
Hamid. Ceea ce a şi făcut englezul toate din lemn, constituesc împru ventariul mobilierul lui. La fiecare
Dwigt, care-şi publică impresiile în mutul cel mai melancolic pe care pas pe care-1 faci în interiorul re-
