Page 5 - 1913-51

Pag.^748. C O S 1 N Z E A N À Nr. 51.

cu chipurile duşmanilor sei, ci îi
plăceă să contempleze pe masa lui
de lucru, o fotografie a lui Wilhelm
II. şi a familiei imperiale germane.
El nu ştiă, cu toată iscusinţa lui di­
plomatică, că prietenia aceasta nu
va puteă să împiedece câtuş de pu­
ţin dezastrul, cătră care se îndreptă
Turcia, care a izbucnit nu de mult,
cu care prilej României i-a fost dat
să joace un rol aşa de glorios.
□ □ □

Inelul de logodnă.
în vechime se susţineâ, că inelul
Din ţara lui Wilhelm de Wied.. Albania, noua ţară, ce se formă şi-a luat forma delà rotunzimea soa­
în Balcani, e cu adevărat o ţa â nou născută, şi ca un nou născut relui şi îl foloseau ca un simbol al
de săracă... Oraşul Valona care ii va sluji Principelui de reşedinţă,
însuş e un oraş mic, neînsemnat, fără palate şi strălucire de oraş credinţei, ce aveă menirea să în­
cu scaun de Domnitor Un sat mai de frunte. Cele două chipuri tărească, să puie o bază mai trai­
de aci ne lasă să ne facem o idee despre înfăţişarea din afară a
acestei ţări. Chipul de sus ne arată un „Castel“ al unui mare nică diferitelor legături în vieaţă.
bogătaş albanez. Şi dacă castelul acestuia se prezinţă aşa, — ne
putem închipui ce e încolo. — Iar în largul ţării, la sate, cum e, Ovreii au fost cei dintâi cari
dacă vedem chipul de jos, care ne arată y casă ţărănească au folosit inelul ca simbol al cre­
albaneză.
dinţei la încheerea căsătoriilor. Delà
şedinţei imperiale, îl regăseşti pe sula. Călăuza care l’a condus pe ei a trecut mai târziu acest obiceiu
Abdul Hamid, întocmai aşa după redactorul lui Scribner’s Magazine la popoarele din Orient, la Greci,
cum va rămâneâ în istorie. Un mare prin palat, îi arătase mai multe la Egipteni şi la Romani. Materia­
număr de casse de bani, astăzi tablouri pictate chiar de Abdul-Ha- lul din care se făceâ nu eră tot­
goale şi deschise, confirmă patima mid. Unul din aceste tablouri, care deauna metal nobil, se foloseă, pe
bătrânului ex-sultan pentru aur şi este departe de-a fi un capo d’operă, lângă aur şi argint, şi bronz, fier,
pietri scumpe. Două săli prin cari înfăţişează o barcă încărcată cu os, ba se făceau inele chiar şi din
gloanţele nu puteau pătrunde şi un peşti de-ai Islamului. Personagiile lemn. La Romani inelul se foloseă
fotoliu, un birou şi un scăunel cu acestea sunt nişte portrete, sau mai la încheerea căsătoriilor, şi eră a-
picioarele de cristal, dovedesc, că bine, nişte caricaturi ale lui Midhat- proape totdeauna din fier, dar nu
Padişahul nu neglijâ nici una din Paşa şi a celorlalţi şefi ai partidului eră, ca în zilele noastre, un semn
precauţiunile necesare, spre a se feri Revoluţiei. Un grup de sirene cu al credinţei şi iubirei, ci un semn
împotriva atentatelor anarchiste şi carnea roşie şi moale, fac semn re­ că femeea se dă cu totul în pute­
în contra trăznetului. Nici unul din voluţionarilor de pe ţărm, întinzân- rea bărbatului.
numeroasele dormitoare ale palatu­ du-le o beutură otrăvită. La Germanii vechi eră aseme­
lui din Yldiz-Kiosk nu stârneşte un Sultanul nu se înconjură numai nea necunoscut inelul. Ei au luat
interes deosebit. Toate se aseamănă
între dânsele. în scopul de a ză­
dărnici planurile eventualilor asasini,
bănuitorul monarh nu dormeâ nici­
odată două nopţi dearândul în a-
celaş pat şi pentru a se apăra îm­
potriva unui atac neprevăzut, el păs­
tră peste tot mai multe revolvere la
îndemână.
Sultanul detronat pusese să i se
instaleze un pian în sufrageria dela
Yldiz-Kiosk. în altă încăpere se pot
vedeâ şi azi alte patru pianuri. Ab-
dul-Hamid ascultă cu plăcere, când
fetele lui cântau la aceste instru­
mente; apoi trecea la alte diştrac-
ţiuni. Ex-sulianul mânuiâ chiar pen­ O casă ţărănească albaneză.