Page 8 - 1913-51
P. 8
Nr. 51. ------------------------------------ C O S I N Z E A N À Pag. 751.
lui ? Le sunt oare asemănătoare so
ţiile? Ele nu au nimic din ce au
bărbaţii lor.
Această deosebire însă nu dom
neşte la toate animalele în tot tim
pul. La cele mai multe, aceste po
doabe sunt darurile de nuntă ale
miresei, sunt vestmântul de nuntă al
bărbaţilor. Odată cu timpul căsăto
riei, se trec şi podoabele bărbaţilor.
Dar nu numai frumseţa ce-i îm
podobeşte, e „vino ncoace“ al băr
baţilor. Intrebatu-ne-am vr’odată, de
ce oare răsună primăvara pădurea
şi dumbrăvile de cântecele paserilor
şi de ţiuiturile greerilor?
Pentru cine cântă ? Pentru fe
meile lor! Fiecare cântăreţ cântă
după talentul şi puterile sale şi dacă
nouă nu ne plac cântecele lăcustei,
ţiuiturile acestea de bună seamă plac Horă în comuna Homorod, pe Valea-Geoagiului, — ţinutul Orăştiei.
femeilor lor. Bărbaţii nu fac altceva, Vedere de port şi de popor.
decât să le mulţămească. Dar pase
rile ? Ştiţi cum cântă privighetoerea, cele mai bune poveţe în gospodăria limbi, scoţând din ea mii de numiri
nu cum cântă curcanul. El îşi târeşte delà sate, pentru economii din toate cari i s au prefăcut aşazicând în
districtele Basarabiei. — Aceste căr
aripile mândru pe pământ, cu zgo ticele pentru Moldovenii basarabieni, sânge şi pe cari mii de guri nu le
pot rosti altfel, decât cu împedecare
mot cum îi place soţiei lui. Ciocă-
nitoarea bate toba pe coaja copa vor fi scrise româneşte. O nouă în şi cu resenz chiar. *
cilor, iar păunul îşi resfiră penele găduinţă făcută limbei române, care
până aci nu i se dase.
sale colorate. * Alăturând la numărul de faţă man
Cântăreţii întocmesc adeseori a- date poştale, rugăm pe domnii abonaţi
devărate întreceri şi dacă se întâmplă Dreptul numelui original. Află ca, la t imiterea banilor, să scrie pe
că la aceste petrecanii să ia parte tot mai mulţi aderenţi ideea, de a cotorul mandatului la locul „Am foaia
şi femeile, rar se sfârşesc fără bătaie. respectă numirile originale, oficioase, sub Nr........“, numărul tipărit pe adresa
Se bat între ei greerii, cocorii, vră ale localităţilor de pe tot globul, şi domniei-lor la dreapta (nu cel dela
biile, se bat chiar şi peştii. Vrăbiile- a înlătură numirile date altfel, a mijlocul adresei). Acela e numărul sub
bărbaţi se bat cu ciocul până la feluritelor popoare din ţinutul loca care se află în cărţile revistei şi dându-
moarte, pe când femeea priveşte de lităţii cutare. Căci luând o pildă, un ni-l, ne uşurează mult munca de can
pe o cracă lupta pentru ea. Pentru gurul zice oraşului ce fusese pe vre
aceste lupte natura i-a înzestrat cu muri reşediuţă Ardealului „Gyula- celarie. *
tot felul de arme. Cocoşii au pin fehérvâr“, Neamţul în zice „Karls-
Antoprofagii. Statele europene
teni, alte paseri au pinteni la aripi burg“, Românul „Alba-Iulia“ ; Her- îşi pun toate silinţele să ducă în
numai pentru luptă. Până şi iepurii manstadt, Sibiiu, Nagyszeben. — hotarele cele mai depărtate şi mai
de casă se fac răi şi neascultători Sau : Neamţul zice unui oraş din
în vremea nunţii. Germania Leipzig, Românul îi zice întunecate, — lumina culturei euro
Toate animalele voesc întâietate, Lipsea, ungurul Lipcse, iar alte po pene, cu moravuri îndulcite, nobili-
zate. Totuş să mai află şi azi colţuri
spre a-şi cuceri soţia şi dacă lupta poare i-or fi zicând altfel. Şi asta ascunse de lume, în cari trăesc oa
se sfârşeşte, vor continuă şi altă face oarecari greutăţi poştelor şi
dată. cetitorilor de istorie şi de geografie meni neoameni, cari în loc să se ţină
în felurite limbi. De aceea s a por şi ei de oameni, îi mănâncă pe a-
nit în anumite cercuri de învăţaţi ceştia, dacă le cad în ghiare.
un curent, care pretinde, ca numirile De curând un comerciant francez
R Â N D U R I M Ă R U N T E localităţilor să fie în viitor folosite şi-a luat inima în dinţi şi a făcut o
numai în o formă, anume întrebuin călătorie prin părţile primejdioase
— Numărul viitor al „Cosinzenei“ ţând numirea oficioasă, şi alta mai ale Africei, pe la Coasta Izvoriu, pe
fiind număr de Crăciun, — va fi ex- mult nu. Să aibă fiecare oraş şi sat unde să ţin antropofagi, — şi a fost
pedat de aici Duminecă şi Luni, aşa un nume, nu două şi trei şi şase! pe neaşteptate împresurat de o ceată
Şi Revista Profesorilor de Şcoale
ca Marţi în ajun să se afle în toate Medii, din Pesta, militează pentru de sălbateci de aceştia, faţă de cari
a cercat să se apere cu puşca, dar,
locur le la posta din urmă Rugăm pe acest principiu. spre nenorocirea lui, puşca nu l’a
atunci să-l căutaţi la postă. Dar că acest curent va ajunge slugărit, nu a luat foc, şi a fost
* într’o zi a fi acceptat de toară lu prins de fiarele cu chip de om, cari
Cărticele româneşti în Basa mea, e tare îndoelnic, — căci multe l’au tăiat îndată de viu şi au făcut
rabia. Din Iaşi se vesteşte, că după numiri nu se potrivesc deloc cu fi un ospăţ sălbatec în jurul lui, mân-
ştiri sosite acolo de curând, sem- rea altei limbi, decât cu a maternei cându-1. E pentru ei mare praznic
stov-ul Basarabiei, a hotărât, a ti sale, — şi par’că prea s’ar restrânge când pot prinde câte un alb, căci
pări un şir întreg de cărticele cu dreptul de liberă mişcare a unei spun, că carnea lui e mult mai dulce
