Page 9 - 1913-51

Pag. 752. C O S I N Z E A N A Nr. 51.

\
Mauzoleul împăratului Japoniei, Mutşu-Hito, construit din 300 000 pietri, adunate de pe fundul Oceanului-Pacific. Privit întâi
din lăture, dela colţ, a doua oară din faţa intrării. <vezi mai pe larjr la Eâudnri marmite, mai jos).

ca cea de iepuri ori de altă sălbă- năpraznică, uriaşa şi încrezuta flotă Kvanghsu pe patul seu de moarte
tăcime ce-or fi aflând şi ei pe acolo. de războiu a Rusiei!.. n’a vrut să-şi dea învoirea, ca moş­
Aflându-se de nenorocire, îndată încă până împăratul era în vieaţă tenitorul de tron să fie careva din
o trupă de senegalezi a luat’o pe s’a făurit planul de a-i ridic.â Mau­ fiii săi. Poate a prevăzut catastrofa,
urma comerciantului perdut urmărind zoleul din petri de pe fundul mării ce a urmat în curând.
pe sălbateci, dintre cari a şi prins glorioase pentru ei, — şi au în­ Eunucul îi spuse mai departe
pe doi şi i-a pus în lanţuri, — aşa ceput a culege la ele încă până el despre micul Puy, — moştenitorul
cum îi arată chipul de pe pag. 751. zăcea greu bolnav. A doua zi după — că e un copil deştept şi că la
Dar de ce folos, când ei şi-au îm­ moartea lui au şi început aşezarea tot cazul el va fi împăratul Chinei,
plinit sălbateca poftă şi cruda faptă, pietrilor în clădirea minunată care când va ajunge etatea de majorean.
— şi când nu înţeleg că de ce-s să-i fie adăpostul de veci, — dar Doar — zice eunucul — republica
acum prinşi şi legaţi... de terminat n’au putut’o termina de­ aceasta nu e altceva, decât un teatru.
cât într’un an întreg de zile! La Juansikkai e deobligat a predă tro­
Un mauzoleu, ca ne-altul! Ră­ împlinirea anului dela moartea lui, nul prin un contract, pe care l’a
posatul împărat al Japonei, Mutşu- au ajuns a-i putea aşeza sicriul cel legat cu curtea împărătească.
Hito, e unul din cei mai mari Dom­ preţios în noul şi minunatul mormânt. „China nu va rămâneâ republică.
nitori ai Japoniei, — poate chiar Mauzoleul are lungime de 160 metri De se vor schimbă stările peste vreo
cel mai mare în toată istoria acestei şi lăţime de 130 metri, şi a costat 5—6 ani, adu-ţi aminte de bătrânul
împărăţii. Căci sub el se dete cel 500.000 yeni (adecă 2 şi jum. mi­ Vang, care ţi le-a descoperit acestea“.
mai cutezător războiu, care aşternu lioane coroane!) Ce-o fi drept din spusele eunu­
la pământ pe uriaşa vecină Rusia in chipurile de mai sus, la cului, ce nu, ne va arătă viitorul...
şi-i zmulse din mâni până şi cetatea stânga se vede Mauzoleul privit din □ □ □
despre care se spunea că e peste lăture, dela un colţ, în chipul de-a
putere omenească de a fi cucerită: dreapta, privit din faţa intrării. E
Port-Arthurul. Sub el se întinseră ceva fără păreche în lume!
hotarele Japoniei la îndoit pe cât *
erau! Va rămânea China republică?
Unui astfel de împărat îi şi fă­ Un colonist german din China ra­
cură la moarte o îngropăciune mai portează unei foi berlineze impresiile
mult decât împărătească! Iar după dela curtea lui Juansikkai, preşedin­
aceea, pentru păstrarea corpului a- tele republicei chineze, cu ocaziunea
cestui mare împărat, naţiunea recu­ primei recepţiuni oficioase.
noscătoare japoneză, i-a zidit un Având o întrevorbire de tot in­
Mauzoleu care iarăş stă fără păreche teresantă cu un eunuc bătrân, —
în şirul Morminţitor împăraţilor din care a fost rânduit într’o vreme, se
toată lumea. Sunt vestite şi renu­ grijească de împăratul Kvanghsu, —
mitele Piramide egiptene, despre cari a scos multe şi interesante taine
se spune, că ar fi morminte de ale dela dânsul.
Împăraţilor egiptieni de pe vremuri, Kvanghsu avea intenţia, ca din
dar acelea sunt zidite din petri a- China hodorogită, să creeze una
dunate fără osebită greutate de pe nouă, după sistemul ţărilor moderne,
faţa pământului dar curentul regimului vechiu — în Principesa Maria Pavlovna, născută Mare
Mauzoleul împăratului Japoniei, a cărui frunte sta chiar mătuşe-sa Ducesă de Rusia, măritată, după Princi­
marele lărgitor de ţară, e ceva Cah-Si, — îi zădărnici planurile. El pele de coroană al Svediei, — cu care e
mult mai ales: el e zidit din 300.000 fu aruncat dela cârmă şi ea luă gu­ în cale de divorţ. Despre această princi­
pesă s’a zvonit, că ar fi trădat secate de
petri culese de pe fundul Oceanului vernarea. stat de ale patriei sale noue, Rusiei^ ţării
Pacific, de pe fundul acelei mări, Douăzeci de ani a trăit sermanul în care s’a născut. Ci-că ăsta ar fi un cu­
de care e legată istoria celei mai Kvanghsu retras pe o inzulă, în faţa vânt pentru care Principele de coroană
strălucite biruinţe a flotei japoneze, căreia e clădit palatul preşedintelui şvedez, s’a văzut silit a începe proces de
divorţ contra soţiei sale, care eră să fie
care zdrobi din o singură izbitură Juansikkai. viitoare Regină a ţârii acesteia.