Page 10 - 1922-01
P. 10
Pag. 10. C O S I N Z E A N A Nr. 1.
sfinţită în palmele cucernicilor, care inte, dădea un sunet puternic, care sociale şi măritişuri individuale bine
curăţiţi, voiau să intre să se închine. eră în stare să-l trezească din braţele alese, toate la fel de trebuincioase
Taxametrul eo maşină stră lui Morfeu. Aşadar un deşteptător. progresului şi păcii umanităţii.*
veche. Tot Heron povesteşte: Cu Chiar şi tiparul lui Gutenberg, Alta: „Pentru-ca să iubeşti tre-
„hodometru“ putem măsură distanţa, care a revoluţionat lumea, şi-a avut *bue să te cunoşti şi să te înţelegi
ce am percurs-o, fără să ne chinuim precursor, deşi numai în teorie. Po- cu cineva. Nu s’a zis: „Tout com-
seidonios, învăţătorul lui Cicero se
cu lanţul sau pârghia. Şedem hodi prendre, ce serait presque tout ex-
niţi în căruţă şi măsurăm distanţa căznea să ghicească o scrisoare cu cuser ?“ (înţelegând totul, ar fi a-
făcută după turele roatelor. Heron litere săpate în lemn, mobile... proape să scuzi totul.) Revoltaţii au
dă şi descrierea aparatului, spunând Vorba lui Ben Akiba: „Toate fost întotdeauna nefericiţi, cari n’au
că rezultanta e indicată sau prin au fost şi mai înainte!...* fost înţeleşi, asupra cărora nu s’a
globurele, care la anumită distanţă Moş Toma. ‘ aplecat nici o duioşie; acei cari u-
*
se deplasează, sau de un arătător * * răsc sunt cei cari n’au fost iubiţi.
aplicat pe un cerc împărţit în grade. Pentru iubire între oameni. Câte prejudecăţi, câte erori ar că
dea la pământ dacă s’ar apropia oa
După-cum am învăţat, iarba de
Sociologul Gustave Le Bon a
puşcă a fost inventată de călugărul menii cu bună credinţă unul de al
pus întrebarea cetitorilor revistei
Berthold Schwartz pe la 1300. Faţă tul, dacă ar îndeplini cu toţii o sfor
„Les Annales“ din Paris, în 1921, ţare spre toleranţă, spre divina in
de aceasta o recetă alui Marcus
deci după război: „Cum să aduci dulgenţă, care este părintele dra
Graecus zice: „Ia o parte de colo-
pe oameni să se iubească ?“ şi din gostei !...*
foniu, o parte de sulfur şi şase părţi
miile de răspunsuri, aproape iden
de salpetru, macină-le fin şi dizol- • Ca să nu citez decât încă un
tice ca gândire, i s’a răspuns pre
vă-Ie în uleu de in. Pune mixtura în singur pasaj:
cum urmează:
o ţavă de fier sau în un lemn sco „Cum să faci pe oameni să se
„în lupta noastră zilnică nesoco
bit, dă-i foc şi va zbură în direcţia iubească? Făcându-i să priceapă că
tim prea mult interesele altora sau,
în care vrei, nimicind totul cu focul nu numai există un interes general
dacă le şi cunoaştem, avem tendinţa
ce va ieşi*. O altă recetă, tot de pentru aceasta — asupra acestui
de a crede că sunt inferioare inte
pe vremea aceea introduce în locul punct toţi sunt de acord: „Când
reselor noastre. Domnul foarte ocu
colofoniului părbunele, apropiindu-se se vor iubi oamenii, nu se vor mânca
pat, care îmbrânceşte toată lumea
şi mai mult de şema lui Schwartz. întreolaltă* — dar că există şi un
pentru-ca să-şi ocupe un' loc bun
„Focul bengalic*, un precursor al interes particular pentru aceasta. In «■
într’o trăsură publică, este un exem
prafului de puşcă, a fost folosit cu timpul nostru, când individualismul
plu frapant. Ca să micşorăm această
rezultate de Kallinikos din Heliopo- hotăreşte atât de imperios interesul
rivalitate vicleană, pe7itru-ca să faci
lis, la asediul Constantinopolului fiecăruia, ar fi poate oportun să exa
din viaţă o lupiă bună (fiindcă este
din 673. minăm cum armonia ce rezultă din
necesară) din care învingătorul ajută
Mitrailiera încă îşi are străbunică, acest amor reciproc este atât în fo
pe cel învins să se ridice, ar trebui
descrisă de Philon, Heron şi Vitruo. losul grupului, cât şi al individului.*
ca fiecare şă cunoască mai bine in
Natural, nu eră vorba pe atunci de Dna Sarcey, care a ales părerile
teresele pretinşilor săi rivali, pentru
explozive şi gloanţe, ci aparatul, cu caracteristice din mii de răspunsuri
ca astfel să poată să evite să-i ră
aceeaş mişcare, rotativă, aşeza pe constată că acesta este diapazonul
nească inutil şi chiar să-i ajutore, la
arc şi lansă una după alta săgeţile celor mai multe din ele. n. p.-p.
trebuinţă. Pentru aceasta nu este
nenumărate.
decât o soluţie, o repet: să se cu
Aischilos, în drama sa „Agamem- noască. Să se cunoască bine, pen-
non“ descrie prin graiul Klytemnae- tru-ca să se înţeleagă bine. Inţele-
strei telegrafia cu semne de foc. Se gându-se mai bine vor vedea oa
spune cum s’au dat ştiri prin „poşta menii în curând că pentru, toţi sunt
de foc“ din Ida, la Lemnos, Euboea războaiele nefaste, nenorocite, cjjj
şi mai departe până la cetatea Atri- pentru toţi este loc pe pământ şi
delor. Adecă se foloseau semne con astfel, unindu*şi interesele în loc de
venţionale pentru a transmite în de a le combate, vor termina prin a
părtare sunete şi noţiuni. Asemenea se iubi...“
descrie, în amănunte, Polybios felul Altă părere: „La întâia întâlnire
de a „scrie" literile în distanţă prin nu cazi în braţe unul altuia; dar
semne de făclii. poţi începe să te apreciezi... Şi aşa
Plato avea un ceas de apă, care se leagă măritişurile cele bune: a-
după un anumit timp, ce-1 fixă îna lianţe între naţiuni, uniuni între clase
