Page 17 - 1922-01
P. 17

1


          Nr.  1.- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - C  O  S  I N  Z  E  A  N  A    - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -   Pag. 17.


          gini.  Cu  sufletul  strâns  în  obezile   —  Când  m’or  vedeâ  aşa,  săracă   Copilul  strigă  din  nou,  ridicân-
          temerii,  că  dintr’o  zi  în  alta  îşi  va   şi  lipită,  rătăcind  pe  cele  drumuri   du-se  anevoie:  —  Mamă!  —  vreau
          perde  fiica  iubită,  el  oşteanul  neîn­  după  El,  pe  care  alţii,  puternici  şi   să văd pe Ieşhu !!
          fricat,  se  asvârlise  pradă  în  braţele   bogaţi  nu  L-au  putut  găsi,  vor  în­  Şi  iată...  Uşa  bordeiului  se  des­
          desnădăjduirii.  în  vremea  aceasta   dârji  cânii  asupra  mea.  —  Aşa  va   chise  încet  şi  pe  prag  apăru  blând,
          faima  lui  Ieşhu  din  Galilea  creştea   fi.  Ieşhu  din  Galilea  de  sigur  că  a   cu  surisu-i  trist,  Iisus,  zicând  copi­
          din ce în ce, luminând departe peste   murit  şi  cu  El  au  murit  înc’odată   lului:
          Samaria  până  după  munţii  Hermo-   nădejdile celor mici şi năcăjiţi.    Iată-mâll
          nului
                          *
                         * *
             Tot  pe  această  vreme,  în  bor­        Legea drumului prin troeni.
          deiul  sărac  şi  întunecat  al  unei  vă­
          duve din apropierea Sichemului, co­                        — O tragedie îu ţara Nordului. —
          pilaşul  acesteia  se  luptă  cu  moar­           JACK LONDON. — Din englezeşte de Dr. /. P.
          tea.  Opaiţul  din  părete  nu  mai  lu­
          mină. I se sfârşise untdelemnul. Mo-   Sitka  Charley  a  îndeplinit  im­  Şi  nu  eră  'mai  frumos  nici  Sitka
          rişca  de  după  uşă  nici  ea  nu  mai   posibilul.  Şi  alţi  Indieni  aveau  „în­  Charley.  Faţa  lipsită  cu  totul  de
          avea  de  lucru.  Se  sfârşie  secara.   ţelepciunea  urmei"  tot  atât  de  mult,   carne;  oasele  obrajilor  acoperite  cu
          Biata  mamă  plângiâ  în  sughiţuri   ca  şi  el;  dar  el  singur  avea  şi  în­  răni  urâte,  care  au  crepat  şi  au  în­
          pe  cari  zadarnic  încerca  să  le  birue.   ţelepciunea  omului  alb:  cinstea  ur­  gheţat  alternativ  în  repeţite  rânduri,
          în  braţele  ei  trupul  copilaşului,  slă­  mei  şi  legile  ei.  Dar  aceasta  nu  şi-a   de  frigul,  cumplit;  pe  când  ochii  le
          bit, se sbătiâ în spasmurile morţii.  câştigat-o  nici  el  de  azi  pe  mâine,   ardeau  sinistru  cu  lumini  născute
          —  Mamă, — ţipă.de-odată copilul    dintr-odată.  Mintea  omului  naturei   din  desnădejde  şi  foame.  Nu  poţi
          —  aşi  vrea  să  văd  pe  Ieşhu,  de   învaţă  generalizând,  şi  o  serie  de   avea  prea  multă  încredere  în  ase­
          care  mi-ai  spus  că  iubeşte  pe  Jopii   fapte  repeţite  des,  îl  fac  să  înţeleagă   menea  oameni,  care  nu  au  nici  în­
          şi  ajută  pe  ;cei  săraci!  Du-te  şi   si să vadă rosturile.         chipuire  de  „cinste  şi  lege".  Sitka
                                              9
          caută-1  şi  spune-i  să  vie  aici,  să-mi   Sitka  Charley  a  trăit  de  copil   Charley  o  ştia  aceasta;  şi  de  aceea
          pună  mânile  pe  cap  şi  am  să  mă   între  oameni  albi,  şi  ajuns  om  în   înainte  cu  zece  zile,  când  şi-a  pă­
          fac  sănătos!  Tu  mi-ai  spus  că  a   vrâstă,  s’a  hotărât  să-şi  caute  no­  răsit,  de  nevoe,  aproape  toate  lu­
          vindecat pe atâţia!                 rocul  între  ei,  depărtându-se  pen­  crurile,  i-a  silit  să-şi  părăsească  şi
             Văduva  încercă  să  liniştească   tru  totdeauna  de  neamul  lui.  Dela   puştile.  Nu  a  mai  păstrat  decât
          băiatul:                            început,  pe  când  încă  nu  înţelegea   arma  lui  şi  a  Căpitanului  Epping-
             —  Cum  ceri  să  te  părăsiască   rosturile,  a  ştiut  să  respecte  taina   well.
          mama  şi  să  caute  pe  Ieşhu?  Unde   omului  alb:  cinstea  şi  legea,  împins   „Haideţi,  faceţi  degrabă  focul",
          să-l  găsesc?  Galilea  e  mare  şi  dru­  mai  ales  de  puterea  acestui  om  şi   porunci,  scoţând  din  sân  cel  mai
          murile  grele.  Obed  este  bogat,  are   cumpenindu-i faptele. Şi numai după   preţios  obiect:  cutia  cu  chibrite,  îm­
          atâtea  slugi  şi  totuşi  nu  l’au  găsit.   ani  şi  ani  de  fapte  şi  dovezi  a  ajuns   preună  cu  coaja  de  mesteacăn  us­
          Flavius Niger, păgânul, este om pu­  să  înţeleagă  rostul  cinstei  şi  al  legii.   cată, indispenzabilă.
          ternic,  poruncitor  peste  mulţi  sol­  Şi  fiind  el  un  strein,  când  a  ajuns   Cei  doi  Indieni  plecară  poso­
          daţi.  L*a  căutat  şi  el  —  i-am  văzut   să  înţăleagă  taina  aceasta,  a  înţe­  morâţi să  adune  crengi uscate.  Erau
          trecând  pe  aici  şi,  nu  l-au  găsit!   les-o  mai  bine  decât  oamenii  albi,   sfârşiţi,  odihneau  la  tot  pasul,  spri-
          Ieşhu,  iubitul  mamii,  va  fi  departe   din  jertfele  cărora  a  învăţat’o;  şi   jinindu-se  când  se  plecau,  eu  miş­
          şi nu ştie de durerea noastră.      fiind  el  un  Indian,  a  îndeplinit  im­  cări  automatice,  sau  îngenunchiau,
              Copilul  însă  o  rugă  mere;u  să-i   posibilul  ajungând  să  înţeleagă  ce   părându-le  hainele  îngheţate.  După
          aducă  pe  Ieşhu,  căci  doreşte  să-l   însemnează cinste şi lege. •   fiecare  pas,  rămâneau  nemişcaţi  o
          vază.           ,                       Şi  din  schimbarea  aceasta  a  lui   clipă, de sfârşiţi şi obosiţi de moarte
              Prin  beşica  dela  fereşti  se  vedea   s’a schimbat un oarecare dispreţ pen­  ce  erau.  Câte-odată  ochii  le-aveau
          coborând seara. Printre buzele înfri­  tru  rasa  din  care  a  ieşit  —  un  dis­  privirea  stoică  a  celui  ce  sufere  fără
          gurate  copilul  rostiâ  mereu  numele   preţ  pe  care  se  silea  să-l  ascundă,   nădejde;  şi  de  nou  izbucnea  dorul
           prorocului.                        dar  care  azi,  izbucnea  în  o  volbură   de  viaţă,  cu  sălbatecul  ţipet:  „Eu,
              Mama continuă să vorbească:     de  înjurături  poliglote  asupra  ca­  eu,  eu  vreau  să  trăesc!"  —  nota
              —  Şi  la  ce  ar  folosi  să-l  şi  caut.   petelor  lui  Kah-Chucte  şi  Gowhee.   dominantă a întreg universului viu.
           Munţii  Siriei  sunt  sălbateci  şi  pri-   Soţii  săi  se  purtau  în  faţa  lui  ca  o   Dinspre  miază-zi  începu  să  sufle
           poroşi.  Dar  inimile  oamenilor  sunt   ceată  de  'Câini,  prea  laşi  ca  să-l  a-   un  vânt  subţire, înţepându-le  obrajii
           mai  împietrite  decât  pietrile  codri­  tace,  prea  sălbateci  decât  să-şi  as­  şi  mâinile  şi  după  ce  încă  nu  ar­
           lor. Urmă o clipă de tăcere.        cundă colţii. Nu erau fiinţe frumoase.  dea  focul,  ducându-le  îngheţul  prin
   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22