Page 17 - 1922-01
P. 17
1
Nr. 1.- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Pag. 17.
gini. Cu sufletul strâns în obezile — Când m’or vedeâ aşa, săracă Copilul strigă din nou, ridicân-
temerii, că dintr’o zi în alta îşi va şi lipită, rătăcind pe cele drumuri du-se anevoie: — Mamă! — vreau
perde fiica iubită, el oşteanul neîn după El, pe care alţii, puternici şi să văd pe Ieşhu !!
fricat, se asvârlise pradă în braţele bogaţi nu L-au putut găsi, vor în Şi iată... Uşa bordeiului se des
desnădăjduirii. în vremea aceasta dârji cânii asupra mea. — Aşa va chise încet şi pe prag apăru blând,
faima lui Ieşhu din Galilea creştea fi. Ieşhu din Galilea de sigur că a cu surisu-i trist, Iisus, zicând copi
din ce în ce, luminând departe peste murit şi cu El au murit înc’odată lului:
Samaria până după munţii Hermo- nădejdile celor mici şi năcăjiţi. Iată-mâll
nului
*
* *
Tot pe această vreme, în bor Legea drumului prin troeni.
deiul sărac şi întunecat al unei vă
duve din apropierea Sichemului, co — O tragedie îu ţara Nordului. —
pilaşul acesteia se luptă cu moar JACK LONDON. — Din englezeşte de Dr. /. P.
tea. Opaiţul din părete nu mai lu
mină. I se sfârşise untdelemnul. Mo- Sitka Charley a îndeplinit im Şi nu eră 'mai frumos nici Sitka
rişca de după uşă nici ea nu mai posibilul. Şi alţi Indieni aveau „în Charley. Faţa lipsită cu totul de
avea de lucru. Se sfârşie secara. ţelepciunea urmei" tot atât de mult, carne; oasele obrajilor acoperite cu
Biata mamă plângiâ în sughiţuri ca şi el; dar el singur avea şi în răni urâte, care au crepat şi au în
pe cari zadarnic încerca să le birue. ţelepciunea omului alb: cinstea ur gheţat alternativ în repeţite rânduri,
în braţele ei trupul copilaşului, slă mei şi legile ei. Dar aceasta nu şi-a de frigul, cumplit; pe când ochii le
bit, se sbătiâ în spasmurile morţii. câştigat-o nici el de azi pe mâine, ardeau sinistru cu lumini născute
— Mamă, — ţipă.de-odată copilul dintr-odată. Mintea omului naturei din desnădejde şi foame. Nu poţi
— aşi vrea să văd pe Ieşhu, de învaţă generalizând, şi o serie de avea prea multă încredere în ase
care mi-ai spus că iubeşte pe Jopii fapte repeţite des, îl fac să înţeleagă menea oameni, care nu au nici în
şi ajută pe ;cei săraci! Du-te şi si să vadă rosturile. chipuire de „cinste şi lege". Sitka
9
caută-1 şi spune-i să vie aici, să-mi Sitka Charley a trăit de copil Charley o ştia aceasta; şi de aceea
pună mânile pe cap şi am să mă între oameni albi, şi ajuns om în înainte cu zece zile, când şi-a pă
fac sănătos! Tu mi-ai spus că a vrâstă, s’a hotărât să-şi caute no răsit, de nevoe, aproape toate lu
vindecat pe atâţia! rocul între ei, depărtându-se pen crurile, i-a silit să-şi părăsească şi
Văduva încercă să liniştească tru totdeauna de neamul lui. Dela puştile. Nu a mai păstrat decât
băiatul: început, pe când încă nu înţelegea arma lui şi a Căpitanului Epping-
— Cum ceri să te părăsiască rosturile, a ştiut să respecte taina well.
mama şi să caute pe Ieşhu? Unde omului alb: cinstea şi legea, împins „Haideţi, faceţi degrabă focul",
să-l găsesc? Galilea e mare şi dru mai ales de puterea acestui om şi porunci, scoţând din sân cel mai
murile grele. Obed este bogat, are cumpenindu-i faptele. Şi numai după preţios obiect: cutia cu chibrite, îm
atâtea slugi şi totuşi nu l’au găsit. ani şi ani de fapte şi dovezi a ajuns preună cu coaja de mesteacăn us
Flavius Niger, păgânul, este om pu să înţeleagă rostul cinstei şi al legii. cată, indispenzabilă.
ternic, poruncitor peste mulţi sol Şi fiind el un strein, când a ajuns Cei doi Indieni plecară poso
daţi. L*a căutat şi el — i-am văzut să înţăleagă taina aceasta, a înţe morâţi să adune crengi uscate. Erau
trecând pe aici şi, nu l-au găsit! les-o mai bine decât oamenii albi, sfârşiţi, odihneau la tot pasul, spri-
Ieşhu, iubitul mamii, va fi departe din jertfele cărora a învăţat’o; şi jinindu-se când se plecau, eu miş
şi nu ştie de durerea noastră. fiind el un Indian, a îndeplinit im cări automatice, sau îngenunchiau,
Copilul însă o rugă mere;u să-i posibilul ajungând să înţeleagă ce părându-le hainele îngheţate. După
aducă pe Ieşhu, căci doreşte să-l însemnează cinste şi lege. • fiecare pas, rămâneau nemişcaţi o
vază. , Şi din schimbarea aceasta a lui clipă, de sfârşiţi şi obosiţi de moarte
Prin beşica dela fereşti se vedea s’a schimbat un oarecare dispreţ pen ce erau. Câte-odată ochii le-aveau
coborând seara. Printre buzele înfri tru rasa din care a ieşit — un dis privirea stoică a celui ce sufere fără
gurate copilul rostiâ mereu numele preţ pe care se silea să-l ascundă, nădejde; şi de nou izbucnea dorul
prorocului. dar care azi, izbucnea în o volbură de viaţă, cu sălbatecul ţipet: „Eu,
Mama continuă să vorbească: de înjurături poliglote asupra ca eu, eu vreau să trăesc!" — nota
— Şi la ce ar folosi să-l şi caut. petelor lui Kah-Chucte şi Gowhee. dominantă a întreg universului viu.
Munţii Siriei sunt sălbateci şi pri- Soţii săi se purtau în faţa lui ca o Dinspre miază-zi începu să sufle
poroşi. Dar inimile oamenilor sunt ceată de 'Câini, prea laşi ca să-l a- un vânt subţire, înţepându-le obrajii
mai împietrite decât pietrile codri tace, prea sălbateci decât să-şi as şi mâinile şi după ce încă nu ar
lor. Urmă o clipă de tăcere. cundă colţii. Nu erau fiinţe frumoase. dea focul, ducându-le îngheţul prin
